162 views
Fără discuţie, ştirea zilei este publicarea de către Ministerul Justiţiei, miercuri seară, a proiectului de modificare a legilor justiției, trimis pentru avizare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de către ministrul Tudorel Toader. Documentul conţine 54 de pagini şi poate fi consultat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
„Proiectul conține o serie de modificări anunțate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către Ministerul Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați. Referitor la numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, proiectul prevede că aceștia vor fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani”, notează Agerpres.
Referitor la Inspecția Judiciară, mai scrie Agerpres: „proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea”.
O altă măsură importantă din noul proiect priveşte anchetarea magistraţilor. „Proiectul de lege mai prevede că, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori”, mai scrie Agerpres.
„Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevede, printre altele, creșterea la opt ani a vechimii minime în funcția de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecției Judiciare și abrogarea dispoziției care prevede gestionarea bugetului instanțelor de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”, mai arată jurnaliştii de la Agerpres.
„Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a anunțat, miercuri, că a transmis Ministerului Justiției o serie de comentarii la propunerile de modificare a legilor justiției prezentate de ministrul Tudorel Toader”, anunţă Agerpres, oferind detalii în legătură cu modificările cerute de judecători, faţă de textul proiectului propus de ministrul Toader.
Tot Agerpres scrie azi că: „Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care propunerile de modificare a legislației, anunțate pe 23 august, ar putea afecta independența justiției”.
Cert este faptul că, odată cu publicarea proiectului de modificare a legilor justiţiei, se clarifică şi multe dintre principiile enunţate de ministrul Toader pe 23 august, afirmaţii care au declanşat o serie de opinii pro şi contra.
Cu siguranţă, presa va reveni asupra acestui subiect în zilele următoare.
Un alt anunţ important din presa de astăzi este lansarea în dezbatere publică a proiectului de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va fi trimis în septembrie în Parlament, pentru validare.
„Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lansat, miercuri, în dezbatere proiectul de lege pentru Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), în portofoliul căruia sunt propuse 27 de companii, printre care Nuclearelectrica, OMV Petrom, Oil Terminal şi Telekom Romania Communication”, scrie Mediafax.
„Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) are scopul de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. (…) Proiectul de lege a fost transmis pentru punct de vedere instituţiilor implicate, inclusiv Institutului Naţional de Statistică, în vederea obţinerii opiniei ex-ante a Eurostat privind clasificarea FSDI, înaintea supunerii actului normativ spre aprobare Guvernului României”, notează Mediafax.
Criticile din ultimele zile ale premierului Tudose la adresa unor bănci din România sunt susţinute şi de Raportul ANPC privind controalele efectuate în bănci, document care a fost publicat de Ministerului Economiei, fără a se menţiona, însă, numele băncilor unde au fost găsite nereguli.
Despre acest document a vorbit şeful ANPC, Bogdan Pandelică, într-un interviu acordat postului tv Antena 3, despre care scrie azi DC News.
„Vă pot da câteva cifre în urma demersurilor și acțiunilor noastre. Vorbim despre amenzi de peste 15 miliarde de lei vechi, peste 132.000 de euro recuperați de la bănci în favoarea consumatorilor, peste 375.000 de CHF și peste 60.000 de dolari. Există o serie de sesizări din partea consumatorilor cărora le-au fost afectate interesele economice. În continuare primim peste 40-50 de reclamații pe zi privind sistemul bancar din România. (…) Peste 17 bănci sunt cu astfel de probleme legate de nerespectarea legislației în domeniul protecției consumatorilor”, a spus Bogdan Pandelică la Antena 3, arată DC News.
Potrivit aceleeaşi surse, DC News: „Șeful ANPC a dat exemple de nereguli: „Impunerea de către bancă în mod unilateral a unei garanții imobiliare suplimentare, ceea ce nu este trecut în contract. Pentru cel fără suficiente cunoștințe în domeniu, nu ia acest lucru în calcul și se trezește cu o situație impusă. Inducerea în eroare a consumatorilor prin promovarea unor dobânzi zero. Primește un credit de la un IFN pentru 45 de zile în care nu trebuie să plătească dobândă și-n a 46 zi se trezește că trebuie să plătească cu 50% mai mult. Lipsă de informare, percepere de dobânzi și comisioane abuziv, nu mai vorbesc despre clauzele abuzive”.
Ultima ştire se referă la viitorul examenului de Bacalaureat.
„Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a anunţat, miercuri, modificări în ceea ce priveşte calendarul desfăşurării examenului de Bacalaureat, precizând că probele orale vor avea loc „în prima parte a semestrului al doilea, în timpul anului şcolar” pentru o „descongestionare a materiei”. De asemenea, lucrările vor fi scanate, securizate cu ajutorul Sistemului de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi corectate de către profesori „unde doresc”, scrie Cotidianul.
„Competenţele lingvistice şi cele digitale, acele probe orale, se vor susţine în prima parte a semestrului al doilea, în timpul anului şcolar, urmând ca probele practice să se desfăşoare, conform calendarului, la finalul clasei a XII-a. Nu facem altceva decât să aducem o descongesionare a materiei pentru elevii care vor susţine examenul de bacalaureat. Nu este o noutate, în 2010 am mai avut un asemenea gen de Bacalaureat organizat la fel. În lunile ianuarie-februarie au avut loc aceste competenţe, iar în iunie – iulie probele scrise”, afirmă ministrul Pop, mai arată Cotidianul.
Seară frumoasă!
