98 views
Vizita ministrului justiţiei, Tudorel Toader, la Strasbourg, s-a încheiat.
Ministrul Toader, a declarat joi, la TVR1, că, în dezbaterile din Parlamentul European, despre legile justiţiei au fost spuse „multe inexactităţi, multe neadevăruri”.
Agerpres redă concluziile ministrului în legătură cu această vizită: „O constatare deloc plăcută a faptului că nu Europa are ceva cu noi, ci, din păcate, se pare că noi avem ceva cu noi. (…) Aţi văzut la televizor, ieri, în direct sau filmat, faptul că în sală nu erau chiar foarte mulţi; sala e foarte generoasă, frumoasă, dar erau aşa, răsfiraţi câţiva colo, colo, în sala aia mai că nu-i vedeai şi n-am numărat, că nu aveam posibilitatea, dar cred că majoritatea erau de-ai noştri. Prin urmare, să nu înţelegem că Uniunea neapărat are ceva cu noi, noi avem o vocaţie din asta, cu ghilimele, de a exporta şi de a inventa lucruri care trebuie discutate, dezbătute. (…) Dacă vreţi să fac o caracterizare, a fost aşa, ca un fel de furtună într-un pahar cu apă, pentru că nu rămâneau decât eurodeputaţii nu ştiu care, de la Opoziţie, să se certe cu cei de la Putere şi aşa mai departe. Dacă intrăm pe fond, multe inexactităţi, multe neadevăruri”.
„Ministrul Justiţiei a precizat că nu se pune problema ca România să fie în situaţia Poloniei, pentru că în România deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate”, mai scrie Agerpres.
Consilierul de stat, Darius Vâlcov, a ajuns, joi, la Instanţa Supremă, pentru a afla decizia magistraţilor în dosarul său.
„Fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, actual consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, a fost condamnat, joi, de instanţa supremă, la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate, după ce ar fi cerut de la o firmă de construcţii 20% din valoarea unor contracte publice, în perioada în care era edil”, scrie News.ro.
Agerpres scrie despre infirmarea, de către Inspecţia Judiciară, a rezoluţiei de exercitare a unei acţiuni disciplinare împotriva procurorului Mihaiela Moraru Iorga.
„Inspecţia Judiciară (IJ) a dispus infirmarea rezoluţiei de exercitare a unei acţiuni disciplinare începută faţă de procurorul Mihaiela Moraru Iorga, în cazul unei sesizări cu privire la neînregistrarea mai multor plângeri şi denunţuri de către anchetator, constatând că nu au fost încălcate, în mod nejustificat, norme regulamentare, dispoziţii sau decizii administrative. De asemenea, Inspecţia a luat decizia de infirmare şi în cazul lui Călin Nistor, procuror-şef adjunct al DNA”, arată Agerpres.
News.ro mai notează azi că: „Procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată de DNA, joi, pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual în formă continuată, într-un dosar în care este acuzată că a încercat să îngreuneze cercetările în cazului omului de afaceri, Florian Walter, dat în urmărire internaţională, pe numele căruia exista un mandat european de arestare”.
Modificările fiscale, adoptate de către Executiv, provoacă nemulţumiri din partea unor categorii socio-profesionale. Guvernul caută acum soluţii de ajustare a Codului Fiscal.
„Premierul Viorica Dăncilă a precizat, la începutul şedinţei de Guvern, că va fi adoptată o ordonanță de urgență de corectare a Codului Fiscal, astfel că, în cazul contractelor part-time, angajatul va plăti impozit raportat la venit, iar restul va fi suportat de către angajator. În privinţa angajaţilor scutiţi de impozit până acum, precum cei din IT şi din cercetare, aceştia vor beneficia în continuare de scutiri, cu condiţia ca angajatorul să nu-şi fi diminuat totalul cheltuielilor de personal faţă de luna precedentă”, scrie azi News.ro.
Dacă situaţia angajaţilor din domeniul IT pare rezolvată, situaţia artiştilor şi autorilor e departe de a fi clarificată. Aproape 300 de artişti au semnat o petiţie, prin care cer guvernanților modificarea Codului Fiscal, anunțând că nu vor depune controversata Declaraţie 600.
Cotidianul publică integral Petiţia artiştilor şi autorilor.
„Activitatea cultural-artistică – și, prin urmare, și veniturile asociate acesteia – au, prin definiție, un caracter fluctuant în timp și neregulat: nici un regizor de film nu face, în mod constant, un film pe an; nici un director de imagine nu filmează pe aceiași bani în fiecare an; nici un actor nu joacă în același număr de filme în fiecare an și nici nu știe în câte spectacole va juca într-un an; nici un autor nu scoate cărți în fiecare an, pe aceiași bani etc. De fapt, exceptând profesiile liberale (notarii, avocații…), predictibilitatea aceasta nu există pentru nici o activitate independentă, nici măcar pentru închirierile de imobile sau pentru obținerea de dividende. Din acest motiv, este complet absurdă obligarea la plata contribuțiilor pe un venit încă inexistent și profund incert, în condițiile în care nu există absolut nici un fel de prevederi (posibilitatea unei declarații rectificative) legate de restituirea contribuțiilor, în cazul nedepășirii plafonului în anul în curs. Nu e vorba că nouă ni se cere să «împrumutăm» Statul, nouă ni se cere, de fapt, o dijmă: împrumuturile se restituie, dijma nu. Iar noi nu acceptăm ca Statul să se transforme într-un stăpân feudal, iar noi – în iobagi”, se arată în petiţie, preluată de către Cotidianul.
Seară frumoasă!
