Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate – modificări (OPCNAS nr. 388/2021)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după pct. 1.4, se introduc două noi puncte, pct. 1.4^1-1.4^3 cu următorul conținut:

„1.4^1. Atribuţiile CAI sunt următoarele:

a) dezbate şi avizează planul multianual şi planul anual pentru activitatea de audit public intern, prin emiterea unui aviz;

b) analizează şi emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost însuşite de preşedintele CNAS, prin emiterea unei opinii;

c) avizează Carta auditului public intern, prin emiterea unui aviz;

d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern şi propune preşedintelui CNAS măsurile necesare;

e) analizează şi avizează Raportul anual al activităţii de audit public intern din cadrul CNAS şi CAS, prin emiterea unui aviz;

f) colaborează cu reprezentanţii structurilor funcţionale din cadrul CNAS, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;

g) îşi analizează activitatea, evaluează propria eficienţă şi elaborează anual un raport de activitate, pe care îl transmite DAPI;

h) colaborează cu UCAAPI în vederea realizării atribuţiilor şi îmbunătăţirii activităţii de audit intern la nivelul CNAS şi CAS.

1.4^2. Atribuţiile secretariatului tehnic al CAI sunt următoarele:

a) pregătirea materialelor pentru a fi supuse dezbaterii comitetului de audit intern;

b) completarea Registrului avizelor şi opiniilor emise de comitetul de audit intern;

c) redactarea rapoartelor periodice privind activitatea comitetului de audit intern;

d) redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor comitetului de audit intern, care cuprind dezbaterile realizate;

e) primirea şi distribuirea corespondenţei comitetului de audit intern;

f) executarea altor sarcini necesare bunei desfăşurări a activităţii comitetului de audit intern;

g) elaborarea proiectelor de acte administrative privind numirea membrilor CAI;

h) gestionarea şi arhivarea documentaţiei specifice activităţii CAI;

i) înaintarea estimării bugetului pentru plata indemnizaţiilor de şedinţă pentru membrii CAI.

1.4^3.Atribuţiile preşedintelui CAI sunt următoarele:

a) aduce la cunoştinţa preşedintelui CNAS, prin intermediul directorului DAPI, situaţiile de încetare a calităţii de membru în CAI prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele privind înfiinţarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014;

b) convoacă membrii CAI în şedinţele de lucru;

c) conduce şedinţele CAI;

d) semnează documentele elaborate în cadrul CAI;

e) poate participa la şedinţele organizate de conducerea CNAS, la solicitarea acesteia, în vederea exprimării opiniei comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 2.1 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern

2.1.1. Personalul care exercită activităţi de audit public intern este obligat să respecte normele de conduită aplicabile funcţiei de auditor public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 – Codul etic şi regulile de conduită aplicabile salariaţilor din cadrul CNAS şi CAS*), precum şi prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.

*) Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2.1.2. Personalul care exercită activitatea de audit public intern nu trebuie implicat în niciun fel în îndeplinirea activităţilor pe care, în mod potenţial, le poate audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale CNAS şi CAS.

2.1.3. Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

2.1.4. Persoanele care exercită activitatea de audit public intern nu pot fi sancţionate sau trecute în altă funcţie pentru acţiunile lor întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora.

2.1.5. Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

2.1.6. Auditorii publici interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern la care au avut acces, precum şi de protecţia datelor cu caracter personal la care au acces cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice.

2.1.7. Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu preşedintele CNAS nu pot fi auditori interni în cadrul CNAS.

2.1.8. Auditorii publici interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

2.1.9. Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în domeniile de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

2.1.10. Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la subpunctele 2.1.1-2.1.3 au obligaţia de a informa de îndată, în scris, directorul DAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.2.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.2.2. Normele metodologice specifice se elaborează în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi buna practică în domeniul auditului public intern”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.1.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.1.2. Carta auditului intern se elaborează de către DAPI ca document distinct de normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern, se avizează de CAI şi se aprobă de preşedintele CNAS, după obţinerea avizului favorabil al UCAAPI. Directorul DAPI este responsabil pentru întocmirea şi actualizarea periodică a Cartei auditului intern”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.1.3 se abrogă.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.3 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.3. Numirea, respectiv destituirea directorului DAPI

2.3.3.1. Numirea directorului DAPI se face de către preşedintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii, cu avizul UCAAPI.

2.3.3.2. Candidaţii pentru funcţia de director DAPI depun la UCAAPI documentele pentru obţinerea avizului:

a) curriculum vitae;

b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern;

c) o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

d) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni.

2.3.3.3. Destituirea directorului DAPI se face de către preşedintele CNAS cu avizul UCAAPI.

Preşedintele CNAS solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.4 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor publici interni

2.3.4.1. Candidaţii la funcţia de auditor public intern trebuie să solicite avizul DAPI.

2.3.4.2. Pentru obţinerea avizului, candidaţii depun, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data emiterii avizului, un dosar care cuprinde următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni;

c) o lucrare în domeniul auditului public intern;

d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern.

2.3.4.3. Comisia de avizare formată din directorul DAPI, 2 auditori publici interni şi un secretar desemnaţi de directorul DAPI are următoarele atribuţii:

a) analizează şi evaluează documentele cuprinse în dosarul de avizare;

b) organizează interviul cu persoana care solicită obţinerea avizului;

c) acordă calificativele pentru fiecare etapă a procedurii de avizare (analiza documentaţiei şi interviul);

d) stabileşte calificativul final;

e) propune eliberarea avizului, respectiv aviz favorabil sau aviz nefavorabil, după caz.

2.3.4.4. Directorul DAPI transmite comisiei, spre analiză, documentele depuse.

2.3.4.5. Organizarea interviului cu persoana solicitantă se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării.

2.3.4.6. Acordarea calificativului de către comisie: notarea şi stabilirea calificativului se fac pentru fiecare probă cu note de la 1 la 10 şi, în funcţie de media obţinută, se stabileşte calificativul final astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;

b) bine, pentru medii cuprinse între 7 şi 9;

c) foarte bine, pentru medii peste 9.

2.3.4.7. Avizul este favorabil pentru calificativele bine şi foarte bine şi nefavorabil în cazul în care se obţine calificativul slab.

2.3.4.8. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante şi preşedintelui CNAS în termen de două zile de la data susţinerii interviului.

2.3.4.9. După obţinerea avizului, numirea auditorului public intern se face de către preşedintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiei publice de auditor.

2.3.4.10. Obţinerea avizului este necesară şi în situaţia în care ocuparea funcţiei de auditor se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, în temeiul secţiunii 1 capitolul IX titlul II din partea a VI-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, întocmirea ordinului de modificare a raporturilor de serviciu se realizează doar după obţinerea avizului favorabil, cu respectarea procedurii menţionate la subpunctele 2.3.4.1-2.3.4.8.

2.3.4.11. Revocarea auditorilor interni

2.3.4.11.1. Pentru revocarea auditorilor publici interni preşedintele CNAS înştiinţează directorul DAPI despre intenţia de revocare a unui auditor public intern şi despre motivele acesteia.

2.3.4.11.2. Directorul DAPI analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu auditorul, după caz, şi, în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.

2.3.4.11.3. Avizul negativ în cazul revocării are în vedere examinarea motivelor invocate, numai din punctul de vedere al respectării normelor, procedurilor aplicabile domeniului, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către auditorul public intern, coroborate cu fişa postului acestuia”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după subpct. 2.3.4, se introduc două noi subpuncte, subpct. 2.3.4^1-2.3.4^2 cu următorul conținut:

„2.3.41. Numirea membrilor CAI

2.3.41.1. Nominalizarea membrilor în CAI al CNAS se face prin parcurgerea următoarelor etape:

a) aprobarea de către preşedintele CNAS, la propunerea DAPI, a criteriilor de selectare a instituţiilor publice centrale în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

b) transmiterea de către CNAS, prin DAPI, a scrisorilor de intenţie adresate instituţiilor publice centrale care îndeplinesc criteriile aprobate de către preşedintele CNAS pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

c) solicitarea de către DAPI a propunerilor de specialişti din cadrul CNAS, în vederea selectării lor ca membri în CAI al CNAS, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare;

d) elaborarea de către DAPI a documentaţiei privind selectarea şi desemnarea membrilor CAI al CNAS;

e) numirea membrilor CAI al CNAS, prin ordin al preşedintelui CNAS, pe baza propunerilor directorului DAPI şi a documentaţiei elaborate de DAPI.

2.3.41.2. Nominalizarea auditorilor interni cu experienţă de minimum 5 ani ca membri în CAI al CNAS se realizează de către preşedintele CNAS în baza propunerilor formulate de alte instituţii publice centrale, care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS şi care îndeplinesc condiţiile pentru constituirea comitetelor de audit intern, în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare.

2.3.41.3. CNAS trimite, prin DAPI, instituţiilor publice centrale ce îndeplinesc criteriile de selecţie aprobate de preşedintele CNAS scrisori de intenţie pentru selectarea în comitetul de audit intern a auditorilor interni, iar acestea formulează propuneri, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora.

2.3.41.4. CNAS, prin DAPI, stabileşte, prin referat aprobat de preşedintele CNAS, criterii de selectare a instituţiilor publice centrale cărora le transmite scrisori de intenţie.

2.3.41.5. Propunerile privind persoanele nominalizate se transmit CNAS, însoţite de un curriculum vitae detaliat.

2.3.41.6. Specialiştii din cadrul CNAS, prevăzuţi la art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sunt propuşi ca membri în CAI de către structurile funcţionale, ca urmare a scrisorilor transmise de DAPI.

2.3.41.7. Numirea auditorilor interni şi a specialiştilor se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, pe baza analizei documentaţiei elaborate şi prezentate de către DAPI.

2.3.41.8. Procesul de selectare şi desemnare în CAI a unui auditor intern sau a unui specialist în domeniul specific CNAS este legal realizat numai dacă există cel puţin câte două propuneri primite de la alte instituţii publice, respectiv de la structurile de specialitate din cadrul CNAS.

2.3.42. Încetarea calităţii de membru în CAI

2.3.42.1. Calitatea de membru în CAI încetează în următoarele situaţii:

a) la cererea acestuia;

b) în cazul pierderii calităţii de auditor intern a membrilor selectaţi în CAI;

c) la încetarea raporturilor de serviciu cu instituţia publică în care este încadrat;

d) la încetarea calităţii de director DAPI;

e) la revocarea mandatului de către instituţia care l-a nominalizat.

2.3.42.2. Constatarea situaţiilor prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 este de competenţa preşedintelui CAI, care le aduce la cunoştinţa preşedintelui CNAS, prin directorul DAPI.

2.3.42.3. Încetarea calităţii de membru în situaţiile prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 se dispune prin ordin al preşedintelui CNAS.

2.3.42.4. Locul de membru în CAI devenit vacant se ocupă după aceeaşi procedură utilizată la numirea acestuia”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după subpct. 2.3.5.3, se introduce un nou subpunct, subpct. 2.3.5.3^1-, cu următorul conținut:

„2.3.5.3^1. Pregătirea profesională continuă

2.3.5.3^1.1. Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni se realizează în baza Programului anual de pregătire profesională continuă, aprobat de directorul DAPI, prin alocarea unui fond de timp de minimum 15 zile lucrătoare pentru fiecare auditor intern.

2.3.5.3^1.2. La elaborarea Programului anual de pregătire profesională continuă se au în vedere competenţele ce trebuie deţinute de auditorii interni, precum şi eventualele teme stabilite de UCAAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.6.2.1 și 2.3.6.2.2 se modifică și vor avea următorul conținut:

„2.3.6.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către directorul DAPI şi constau în:

a) evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanţele auditorilor publici interni, anual şi cu ocazia finalizării fiecărei misiuni de audit public intern, precum şi prin autoevaluări realizate în domeniul sistemului de control intern/managerial;

b) evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităţilor/acţiunilor şi supervizarea misiunilor de audit public intern;

c) evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum şi de alte structuri cu atribuţii în acest sens.

2.3.6.2.2. Evaluările externe se realizează, cel puţin o dată la 5 ani, de către UCAAPI, care evaluează activitatea de audit public intern a DAPI, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei, prin:

a) verificarea respectării de către DAPI a normelor, instrucţiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern;

b) evaluarea calităţii activităţii de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil;

c) furnizarea unei opinii, în funcţie de nivelurile de apreciere acordate şi prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncţiile şi să îmbunătăţească activităţile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern”.