Neconstituționalitate (comunicat CCR): Art. 21 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Prin Decizia pronunțată în ședința din 24 octombrie 2017, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi a admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de către Tribunalul Constanța – Secţia I civilă și a constatat că: sintagma „numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” din cuprinsul art. 21 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 este constituțională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art. 12 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat.

De asemenea, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în raport cu criticile formulate.