1.689 views
Art. 292 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 292 la primul alineat dispunea faptul că organizaţiile care primesc dreptul de folosinţă gratuită prin comodat asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare au obligaţia de a constitui o garanţie în contul Agenţiei, în cuantum de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise, care va fi reglementată conform normelor metodologice şi procedurilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
De asemenea, la următorul alineat stabilea faptul că Agenţia are dreptul de a reţine garanţia constituită de organizaţiile şi federaţiile care primesc dreptul de folosinţă asupra infrastructurii, dacă acestea nu respectă obligaţiile stabilite prin protocolul de predare-preluare, nu întreţin, nu exploatează şi/sau nu utilizează infrastructura de îmbunătăţiri funciare în condiţiile prevăzute de normele metodologice sau distrug infrastructura primită în folosinţă.
Art. 292 – Abrogat.
Art. 33 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 33 prevedea faptul că amenajările de îmbunătăţiri funciare, sistemele de irigaţii sau desecare şi drenaj şi lucrările de apărare împotriva inundaţiilor ori combatere a eroziunii solului pot fi de utilitate publică, în condiţiile legii.
Potrivit noii reglementări, art. 33 prevede: „(1) Amenajările de îmbunătăţiri funciare, sistemele de irigaţii sau desecare şi drenaj şi lucrările de apărare împotriva inundaţiilor ori de combatere a eroziunii solului pot fi de utilitate publică, în condiţiile legii.
(2) În vederea eliberării autorizaţiei de construcţie pentru realizarea şi reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, la solicitarea titularilor de autorizaţii:
a) prin derogare de la art. 6 alin. (4) şi art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile cuprinse în amenajările de îmbunătăţiri funciare, care nu sunt înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla şi de parcelă, prin titlu de proprietate şi proces-verbal de punere în posesie, precum şi prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege;
b) prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contractele de concesiune, închiriere şi arendă încheiate, în condiţiile legii, de către titularii de autorizaţii cu proprietarii din perimetre de exploatare constituie titluri pentru emiterea autorizaţiei de construire, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcţii pe aceste terenuri”.
Art. 39 partea introductivă a alin. (2) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 39 în partea introductivă a alin. (2) prevedea faptul că amenajările de îmbunătăţiri funciare sau părţile unor amenajări de îmbunătăţiri funciare, prevăzute la alin. (1), se trec în conservare pentru o perioadă de până la 5 ani.
Potrivit noii reglementări, art. 39 în partea introductivă a alin. (2) are următorul conținut: „Amenajările de îmbunătăţiri funciare sau părţile unor amenajări de îmbunătăţiri funciare, prevăzute la alin. (1), se trec în conservare pentru o perioadă de până la 15 ani, perioadă în care acestea pot fi:”.
Art. 57 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 57 la primul alineat prevedea: Contractul multianual se încheie de furnizorul de apă cu organizaţii sau federaţii pentru o perioadă de 5 ani, cu obligaţia ca în fiecare an beneficiarul să plătească contribuţia proprie la tariful anual.
Potrivit alineatului următor, conform contractului sezonier, beneficiarul plăteşte un tarif sezonier pentru irigaţii.
Potrivit noii reglementări, art. 57 prevede: „(1) Contractul multianual se încheie de furnizorul de apă cu organizaţii, federaţii şi alţi beneficiari pentru o perioadă de minimum 5 ani.
(2) Contractul sezonier se încheie cu alţi beneficiari pentru un sezon de irigaţii”.
Art. 58 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 58 dispunea faptul că se plătesc următoarele tarife, conform contractului multianual:
a) un tarif anual;
b) un tarif de livrare a apei pentru irigaţii.
Potrivit noii reglementări, art. 58 dispune: „Conform contractului multianual sau sezonier se plăteşte un tarif de livrare a apei pentru irigaţii”.
Art. 59 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 59 la primul alineat dispunea faptul că tariful anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia livrează apă beneficiarilor.
De asemenea, potrivit alineatului următor, tariful anual va acoperi costurile estimate de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei.
În sfârșit, la ultimul alineat dispunea: Cuantumul tarifului anual se va stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii, anterior încheierii contractului multianual.
Art. 59 – Abrogat.
Art. 60 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 60 prevedea faptul că structura tarifului anual, a tarifului pentru livrarea apei pentru irigaţii şi a tarifului sezonier, modalitatea de ajustare periodică a acestora, termenul de aducere la cunoştinţa beneficiarilor a cuantumului acestor tarife, termenul de încheiere a contractelor multianuale şi termenul de plată de către beneficiari a tarifului anual se stabilesc prin normele metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Potrivit noii reglementări, art. 60 prevede: „Structura tarifelor de livrare a apei pentru irigaţii în contractele multianuale şi sezoniere, modalitatea de ajustare periodică a acestora, termenul de aducere la cunoştinţa beneficiarilor a cuantumului acestor tarife, termenul de încheiere a contractelor multianuale se stabilesc prin normele metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale”.
Art. 61 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 61 la primul alineat dispunea faptul că în cazul neachitării de către beneficiari a tarifului anual la termen, pentru anul respectiv, Administraţia poate rezilia contractul multianual, cu notificarea prealabilă a beneficiarului.
Potrivit alineatului următor, beneficiarul al cărui contract multianual a fost reziliat în condiţiile alin. (1) poate solicita încheierea unui nou contract multianual în anii următori, cu condiţia achitării oricăror sume restante datorate Administraţiei.
Art. 61 – Abrogat.
Art. 62 alin. (1) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 62 alin. (1) stabilea faptul că beneficiarii pot reînnoi contractul multianual, cu condiţia notificării Administraţiei până la data de 31 iulie a anului în care contractul expiră.
Potrivit noii reglementări, art. 62 alin. (1) stabilește: „Beneficiarii pot reînnoi contractul multianual, cu condiţia notificării Agenţiei până la data de 30 septembrie a anului în care contractul expiră”.
Art. 62 alin. (2) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 62 alin. (2) dispunea faptul că administraţia încheie noi contracte multianuale sau le reînnoieşte pe cele în vigoare numai dacă cererea de prestări de servicii, ce face obiectul contractelor muitianuale, implică irigarea a cel puţin 20% din suprafaţa deservită de punctele de livrare a apei pentru irigaţii, precum şi din suprafaţa întregii amenajări sau a părţii de amenajare aflate în administrarea sa.
Art. 62 alin. (2) – Abrogat.
Art. 63 alin. (1) și (2) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 63 la primul alineat prevedea faptul că tariful de livrare a apei pentru irigaţii se calculează pe unitatea de volum de apă livrată de furnizor la punctul de livrare a apei pentru irigaţii. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii cuprinde cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile pentru sezonul de irigaţii.
Potrivit alineatului următor, tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei. Costurile de transport includ cheltuielile administrative şi cele cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei, cele cu salarizarea personalului, cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum şi alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi reparaţii, care se acoperă din tariful anual.
Potrivit noii reglementări, art. 63 alin. (1) și (2) prevăd: „(1) Elementele de calcul ale tarifului de livrare a apei pentru irigaţii se calculează pe unitatea de volum de apă livrată de furnizor la punctul de livrare a apei pentru irigaţii şi se aprobă prin ordin al ministrului.
(2) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau de la priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei. Costurile de transport includ cheltuielile cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi reparaţii, care se acoperă din abonamentul pentru irigaţii şi/sau din fonduri ale Agenţiei. Sumele încasate din tariful de livrare a apei pentru irigaţii şi rămase neutilizate la finele anului se reportează în anul următor”.
Art. 65 alin. (1) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 65 alin. (1) dispunea faptul că orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigaţii aflată în administrarea Administraţiei poate încheia cu aceasta contracte sezoniere, în condiţiile legii.
Potrivit noii reglementări, art. 65 alin. (1) dispune: „Orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigaţii aflată în administrarea Agenţiei poate încheia cu aceasta contracte multianuale/sezoniere, în condiţiile legii”.
Art. 65 alin. (2) Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 65 alin. (2) stabilea faptul că beneficiarul care a încheiat un contract sezonier achită către Administraţie un tarif sezonier în funcţie de volumul de apă consumat, conform condiţiilor contractuale, care pot prevedea ca plata să se efectueze anterior livrării apei.
Art. 65 alin. (2) – Abrogat.
Art. 66 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 66 prevedea faptul că Administraţia poate percepe tarife beneficiarilor sistemelor şi amenajărilor de desecare şi drenaj şi ai lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi de combatere a eroziunii solului aflate în administrarea sa. Tarifele se calculează separat pentru fiecare amenajare sau lucrare, pe baza costurilor fixe şi a costurilor variabile, după caz, de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale acelei amenajări sau lucrări.
Potrivit noii reglementări, art. 66 prevede: „(1) Agenţia percepe tarife pentru desecare, la solicitarea beneficiarilor, până la aplicarea abonamentului de irigaţii şi desecare.
(2) Abonamentul se calculează şi se plăteşte distinct pentru fiecare dintre componentele/categoriile de lucrări”.
Art. 72 Legea nr. 138/2004 (modificată prin Legea nr. 269/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 72 dispunea faptul că răspunderea pentru coordonarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sau oricărei alte autorităţi publice centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul îmbunătăţirilor funciare.
Potrivit noii reglementări, art. 72 dispune: „Răspunderea pentru coordonarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare revine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau oricărei alte autorităţi publice centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul îmbunătăţirilor funciare”.
ISTORIC
| Act modificat | Acte modificatoare |
| Legea nr. 138/2004 (rep. M. Of. nr. 88 din 13 februarie 2009; cu modif. ult.) |
O.U.G. nr. 39/2009 (M. Of. nr. 281 din 29 aprilie 2009) |
| Legea nr. 281/2010 (M. Of. nr. 888 din 30 decembrie 2010) | |
| O.U.G. nr. 65/2011 (M. Of. nr. 457 din 30 iunie 2011) | |
| O.U.G. nr. 82/2011 (M. Of. nr. 694 din 30 septembrie 2011) | |
| Legea nr. 199/2012 (M. Of. nr. 766 din 14 noiembrie 2012) | |
| O.U.G. nr. 79/2013 (M. Of. nr. 390 din 29 iunie 2013) | |
| Legea nr. 187/2012 (M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012) | |
| Legea nr. 269/2015 (M. Of. nr. 843 din 12 noiembrie 2015) |
- 1
- 2
