Statutul rezerviştilor voluntari (Legea nr. 270/2015)

18 nov. 2015
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3033

Despre

  • M. Of. nr. 846 din 13 noiembrie 2015
  • Legea nr. 270/2015
  • Statutul rezerviştilor voluntari

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul normativSumar
Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari (M. Of. nr. 846 din 13 noiembrie 2015)Cap. I („Dispoziții generale”)
Cap. II („Îndatoriri și drepturi”)
Cap. III („Recrutarea, selecția și formarea rezerviștilor voluntari”)
Cap. IV („Serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar”)
Cap. V („Dispoziții tranzitorii și finale”)

 

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

În M. Of. nr. 846 din 13 noiembrie 2015, s-a publicat Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei legi:

 

Cap. I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Rezerviștii voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat, care consimte, pe bază de contract individual pe durată determinată, denumit în continuare contract, să încadreze funcții în statele de organizare ale structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

(2) Rezerviștii voluntari sunt cetățeni români, bărbați și femei, cu domiciliul în România, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru recrutare și selecție și au încheiat contractul prevăzut la alin. (1).

(3) La instituirea stării de asediu, precum și la declararea stării demobilizare sau a stării de război, contractele rezerviștilor voluntari se suspendă, iar aceștia sunt concentrați/mobilizați, în condițiile legii, și sunt încadrați pe aceleași funcții. La desconcentrare sau la declararea de mobilizării, rezerviștii voluntari sunt desconcentrați sau demobilizați, iar contractele se derulează în continuare până la expirarea acestora.

(4) Rezervistul voluntar este încadrat pe funcția prevăzută în contract la semnarea acestuia”.

Art. 2 prevede la primul alineat faptul că rezerviștii voluntari provin din:

a) rezerviști;

b) cetățeni care nu au îndeplinit serviciul militar activ, dar care optează pentru îndeplinirea serviciului militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar.

Potrivit alineatului următor, rezerviștii voluntari pot fi:

Pachet: Principiile procedurei judiciare

a) cadre militare rezerviști voluntari;

b) soldați și gradați rezerviști voluntari.

 

Cap. II („Îndatoriri și drepturi”)

Secț. 1 („Îndatoririle rezerviștilor voluntari”)

Art. 3 reglementează îndatoririle rezerviștilor voluntari, pe durata contractului:

a) să fie devotați statului român și instituției cu care au încheiat contractul;

b) să respecte și să apere valorile democrației constituționale;

c) să respecte jurământul militar, prevederile regulamentelor militare și să execute întocmai și la timp ordinele comandanților și șefilor; rezerviștilor voluntari nu li se pot da ordine care contravin legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte, iar neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea juridică a acestora;

d) să îndeplinească cu loialitate și profesionalism îndatoririle specifice funcției în care sunt încadrați;

e) să participe necondiționat la instruire și îndeplinirea misiunilor, pe teritoriul național, și la misiuni în afara teritoriului național, potrivit obligațiilor asumate de România prin tratate internaționale, în funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, conform legii;

f) să își perfecționeze pregătirea și să se instruiască temeinic pentru îndeplinirea misiunilor primite;

g) să acționeze pentru întrebuințarea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și armamentului, precum și pentru folosirea și administrarea eficientă a bunurilor din dotare;

h) să înștiințeze de îndată unitatea cu care au încheiat contract despre modificările apărute în datele de evidență și anunțare, precum și despre părăsirea localității de domiciliu/reședință pentru o perioadă mai mare de 48 de ore;

i) să prețuiască onoarea și tradițiile de luptă ale instituției cu care au încheiat contract și ale armei de care aparțin, precum și demnitatea gradului și a uniformei pe care o poartă;

j) să păstreze cu strictețe secretul de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al activităților pe care le desfășoară și al informațiilor pe care le dețin.

Art. 4 stabilește faptul că pentru fapte comise pe timpul instruirii inițiale și derulării contractului, rezerviștii voluntari răspund penal, contravențional, material și disciplinar, după caz, în aceleași condiții prevăzute de lege și regulamentele militare pentru personalul în activitate.

Secț. a 2-a („Drepturile rezerviștilor voluntari”)

Art. 5 are următorul conținut:

„(1) Rezerviștii voluntari sunt asigurați și declarați în continuare în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj pentru perioadele în care participă la instruire și la îndeplinirea misiunilor în structurile prevăzute la art. 1 alin. (1) în care sunt încadrați, beneficiind de următoarele drepturi și facilități:

a) drepturi salariale potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

b) primă de fidelitate, egală cu solda de funcție și de grad, prevăzute de reglementările aplicabile personalului militar în activitate, pentru gradul militar deținut și funcția încadrată la data plății, acordată la semnarea fiecărui contract cu o durată de minimum 3 ani, încheiat în condițiile prevăzute la art. 18 alin. (2);

c) drepturi de echipare și de hrană, conform reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

d) măsuri de protecție socială, asistență medicală și medicamente, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

e) recuperare după participarea la misiuni militare, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

f) pensii și despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul și din cauza activităților desfășurate în perioadele pregătirii, concentrării și mobilizării, conform prevederilor legale aplicabile personalului militar în activitate;

g) recompense prevăzute de regulamentele militare pentru personalul militar în activitate;

h) cursuri gratuite, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate, în funcție de nevoile unităților militare;

i) decontarea cheltuielilor de deplasare în afara garnizoanei de reședință pe timpul chemării de către unitățile militare, în condițiile stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale;

j) selecționarea, cu prioritate, în vederea pregătirii în sistemul formării personalului militar în activitate.

(2) În perioada pentru care se acordă drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a), rezerviștii voluntari beneficiază, prin efectul legii, de drepturile corespunzătoare celor declarați în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj. Contribuțiile datorate de angajat și de angajator se rețin și se virează, pentru perioada respectivă, de către unitățile militare plătitoare de venituri salariate din Ministerul Apărării Naționale, conform legii. În această perioadă, rezerviștii voluntari asigurați sunt declarați, în continuare, în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj și datorează contribuțiile sociale potrivit legii.

(3) În caz de dispariție, răpire sau cădere în captivitate pe timpul mobilizării sau în cazul stării de război, precum și al executării misiunilor în cadrul structurii în care sunt încadrați, rezerviștii voluntari își păstrează calitatea de militar și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege, sunt declarați în sistemul public, fără plata contribuțiilor prevăzute de lege pentru angajat și angajator în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj până la reapariție sau eliberare, sau până la pronunțarea hotărârii judecătorești de declarare a dispariției, respectiv a hotărârii judecătorești de declarare a morții celui dispărut. La înapoierea în țară a celor căzuți în captivitate, în termen de cel mult 3 luni, comisiile de specialitate, stabilite prin dispoziții ale șefului Statului Major General, vor cerceta condițiile căderii în captivitate și comportarea celor în cauză pe timpul acesteia. În funcție de situație vor beneficia sau nu de drepturile stabilite, conform legilor în vigoare.

(4) Rezerviștii voluntari cărora le încetează contractul în baza prevederilor art. 27 alin. (1) lit. o) și p) sunt expertizați de către comisiile de expertiză medico-militară, care decid cu privire la aptitudinea sau inaptitudinea pentru îndeplinirea serviciului militar ca rezervist voluntar, pe baza acelorași criterii de expertizare ale personalului militar în activitate”.

Art. 6 prevede faptul că rezerviștii voluntari, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni în cadrul structurilor în care sunt încadrați sunt, în continuare, declarați în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor de șomaj, beneficiază lunar de o remunerație, în cuantum de 10% din suma reprezentând solda de funcție pe care sunt încadrați, conform contractului încheiat și solda gradului deținut. În această perioadă, rezerviștii voluntari sunt contribuabili ai sistemului de asigurări sociale, iar remunerația lunară este venit supus impozitului pe venit și bază de calcul al contribuțiilor sociale, datorate potrivit legii.

Art. 7 dispune faptul că pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite pe durata îndeplinirii îndatoririlor militare ori pentru merite deosebite în activitate, rezerviștilor voluntari li se pot acorda recompense similare personalului militar în activitate, inclusiv decorații și distincții militare onorifice.

Art. 8 la primul alineat prevede faptul că pe timpul derulării contractului ca rezerviști voluntari, aceștia sunt înaintați în gradul următor, în raport cu nevoile forțelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute pentru cadrele militare, respectiv pentru soldații și gradații profesioniști în activitate. Stagiul minim în grad se calculează prin însumarea perioadelor stabilite prin contractele încheiate în condițiile respectivei legi.

Potrivit alineatului următor, promovarea în funcție a rezerviștilor voluntari se efectuează în limita locurilor aprobate anual prin ordin al ministrului apărării naționale.

Art. 9 dispune faptul că rezerviștii voluntari beneficiază de asistență familială acordată de autoritățile militare și civile, în condițiile stabilite prin lege.

Secț. a 3-a („Interzicerea sau restrângerea unor drepturi și libertăți”)

Art. 10 prevede următoarele:

„(1) Rezerviștilor voluntari, pe durata participării la instruire sau la misiuni în structurile în care sunt încadrați, le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități, în favoarea partidelor, formațiunilor sau organizațiilor politice, ori a unui candidat independent pentru funcții publice;

b) să declare sau să participe la grevă.

(2) Rezerviștilor voluntari, pe durata participării la instruire sau la misiuni în structurile în care sunt încadrați, le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

a) exprimarea opiniilor politice;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României și forțelor armate;

c) participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical, cu excepția activităților la care se participă în misiune;

d) deplasarea în străinătate fără informarea prealabilă, cu cel puțin două zile înainte de plecare, a comandantului/șefului structurii în care este încadrat ca rezervist voluntar.

(3) Condițiile în care vor putea să prezinte public informații militare sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale”.

Conform art. 11, rezerviștii voluntari pot rămâne membri ai partidelor, formațiunilor sau organizațiilor politice, precum și ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfășurarea în unitățile militare a oricăror activități cu caracter politic sau de sindicat în interesul acestora, pe timpul participării la instruire sau la misiuni.

Cap. III („Recrutarea, selecția și formarea rezerviștilor voluntari”)

Secț. 1 („Recrutarea și selecția rezerviștilor voluntari”)

Art. 12 prevede la primul alineat faptul că cetățenii români care urmează să devină rezerviști voluntari trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

a) să îndeplinească criteriile generale și specifice de recrutare și selecție a rezerviștilor voluntari, potrivit baremelor corespunzătoare categoriei de personal din care fac parte;

b) să nu fi fost condamnați penal printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepția situației în care cei condamnați au fost reabilitați sau amnistiați;

c) să nu facă parte din organizații interzise de legislația română și să nu fie membri ai unor organizații incompatibile cu regulile, activitățile și atribuțiile specifice profesiei militare;

d) să nu aparțină unor culte, asociații religioase sau grupări religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și celor care încalcă bunele moravuri sau afectează desfășurarea profesiei militare;

e) să cunoască limba română, scris și vorbit;

f) să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani.

Potrivit alineatului următor, criteriile și baremele prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Conform art. 13, structurile și numărul de funcții pe categorii de rezerviști voluntari se stabilesc anual prin ordin al ministrului apărării naționale, în funcție de fondurile aprobate cu această destinație prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Art. 14 prevede următoarele:

„(1) Recrutarea și selecția rezerviștilor voluntari se organizează și se execută de către structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale.

(2) Cheltuielile necesare pentru recrutarea și selecția rezerviștilor voluntari se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Cetățenii care optează să devină rezerviști voluntari și renunță, din motive imputabile lor, la semnarea angajamentului prevăzut la alin. (5), pe timpul recrutării și selecției, sunt obligați să restituie cheltuielile generate de acestea.

(3) Modul de executare a selecției rezerviștilor voluntari pe corpuri de personal militar se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale. Selecția este obligatorie pentru toți cetățenii care optează să devină rezervist voluntar, indiferent dacă au satisfăcut sau nu serviciul militar în una dintre formele prevăzute de lege.

(4) Dacă după efectuarea selecției cetățenii declarați admiși nu mai doresc să devină rezerviști voluntari, sunt obligați să suporte cheltuielile generate de recrutare și selecție.

(5) După executarea selecției, cetățenii care nu au îndeplinit serviciul militar activ, declarați admiși, semnează un angajament, prin care se obligă ca, după finalizarea perioadei de instruire inițială, să încheie contractul ca rezervist voluntar”.

Statutul rezerviștilor voluntari (Legea nr. 270/2015) was last modified: noiembrie 18th, 2015 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter