Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi – modificări (Legea nr. 229/2015)

La art. 1, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹).

Potrivit noii reglementări, art. 1 alin. (1¹) prevede: „Statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe în vederea realizării şi garantării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminării tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex”.

După art. 3 se introduce un nou articol, art. 3¹.

Potrivit noii reglementări, art. 3¹ stabilește: „Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se realizează în conformitate cu următoarele principii:

a) principiul legalităţii, potrivit căruia sunt respectate prevederile Constituţiei şi legislaţiei naţionale în materie, precum şi prevederile acordurilor şi altor documente juridice internaţionale la care România este parte;

b) principiul respectării demnităţii umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii;

c) principiul cooperării şi al parteneriatului, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează cu societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale pentru elaborarea, implementarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor publice şi a programelor privind eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, precum şi pentru realizarea de facto a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

d) principiul transparenţei, potrivit căruia elaborarea, derularea, implementarea şi evaluarea politicilor şi programelor din domeniu sunt aduse la cunoştinţa publicului larg;

e) principiul transversalităţii, potrivit căruia politicile şi programele publice care apără şi garantează egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sunt realizate prin colaborarea instituţiilor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu la toate nivelele vieţii publice”.

La art. 4, după lit. d) se introduc trei noi litere, lit. d¹)-d³).

Potrivit noii reglementări, art. 4 lit. d¹)-d³) prevăd: „Termenii şi expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele definiţii:

(…)

d¹) prin hărţuire psihologică se înţelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane;

d²) prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice şi fiziologice prin care se definesc femeile şi bărbaţii;

d³) prin gen desemnăm ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile şi activităţile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei şi, respectiv, pentru bărbaţi”.

La art. 4, după lit. i) se introduce o nouă literă, lit. i¹).

Potrivit noii reglementări, art. 4 lit. i) prevede: Termenii şi expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele definiţii:

(…)

i¹) prin stereotipuri de gen se înţelege sistemele organizate de credinţe şi opinii consensuale, percepţii şi prejudecăţi în legătură cu atribuţiile şi caracteristicile, precum şi rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile şi bărbaţii”.

La art. 4, după lit. j) se introduce o nouă literă, lit. k).

Potrivit noii reglementări, art. 4 lit. k) dispune: „Termenii şi expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele definiţii:

(…)

k) prin bugetare din perspectiva de gen se înţelege analiza bugetului public în vederea identificării impactului pe care îl are asupra vieţii femeilor şi bărbaţilor şi alocarea resurselor financiare în vederea respectării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi”.

La art. 10, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (9).

Potrivit noii reglementări, art. 10 alin. (9) prevede: „La revenirea la locul de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (8), salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare şi funcţionare şi nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare”.

Potrivit noii reglementări, art. 14 alin. (2) dispune: „Instituţiile de învăţământ de toate gradele, factorii sociali care se implică în procese instructiv-educative, precum şi toţi ceilalţi furnizori de servicii de formare şi de perfecţionare, autorizaţi conform legii, vor include în programele naţionale de educaţie teme şi activităţi referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi”.

Potrivit noii reglementări, art. 19 alin. (3) stabilește: „Firmele de publicitate au obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta principiul egalităţii de şanse şi de tratament, precum şi de a nu utiliza stereotipurile de gen în producţiile publicitare”.

Potrivit noii reglementări, titlul Cap. V este următorul: „Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi”.

Potrivit noii reglementări, art. 23 prevede: „(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, denumită în continuare ANES, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale.

(2) ANES îndeplineşte următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

b) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigură integrarea activă şi vizibilă a perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale, controlul aplicării şi respectării reglementărilor din domeniul său de activitate şi funcţionarea organismelor din subordinea şi coordonarea sa.

(3) Atribuţiile ANES se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

(4) În exercitarea funcţiei de strategie în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, ANES finanţează sau, după caz, cofinanţează proiecte specifice şi proiecte din cadrul programelor de interes naţional în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi al prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi împotriva femeii.

(5) În exercitarea funcţiei de autoritate în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, ANES primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private, şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în condiţiile legii”.