Contestaţie împotriva deciziei privind actul adiţional la C.I.M., ca fiind nelegală şi netemeinică, precum şi a actelor subsecvente, obligarea la plata unei despăgubiri, în urma anularii deciziei, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat salariatul până la momentul judecării definitive și irevocabile a litigiului și reintegrarea reclamantului pe postul deţinut înainte de producerea efectelor deciziei contestate

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmboviţa la 31 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., angajat al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, în contradictoriu cu pârâta Universitatea „Valahia” din Târgovişte, în baza art. 268 din Codul Muncii a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 520 din 28 februarie 2020 privind actul adiţional din 23 iunie 2013 la C.I.M. nr. 350/01.03.2000, prin care solicită să se dispună; anularea deciziei nr. 520 din 28 februarie 2020 ca nelegală şi netemeinică, precum şi a actelor subsecvente; obligarea la plata unei despăgubiri, în urma anularii deciziei, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat salariatul din momentul pana la momentul judecării definitive si irevocabile a acestui litigiu – art. 80 alin. (1); obligarea pârâtei la reintegrarea pe postul deţinut înainte de producerea efectelor deciziei contestate respectiv pe postul de Director General Administrativ; obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate.

Prin sentinţa civilă nr. 1213 din 22 septembrie 2020, Tribunalul Dâmboviţa a admis în parte cererea formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 520 din 28 februarie 2020, a obligat pârâta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, de care ar fi beneficiat reclamantul din momentul încetării numirii în funcţia prevăzută în decizia nr. 520/2020, până la momentul judecării definitive a prezentului dosar, a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei nr. 520/2020 şi a obligat pârâta la plata sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâta Universitatea Valahia din Târgovişte, în cadrul căreia a solicitat suspendarea executării provizorii a sentinţei apelate, până la soluţionarea definitivă a cauzei, şi încuviinţarea provizorie a cererii de suspendare a executării provizorie a sentinţei apelate, pronunţată în prezenta cauză, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată anterior.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2235 din 21 octombrie 2021)