Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
94 views
1. Introducere
Contestațiile în domeniul achizițiilor publice presupun o procedură riguroasă și complexă, reglementată de dispozițiile stricte și termenele imperative prevăzute de Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac.
În mod firesc, și motivarea contestației se subsumează acestui regim juridic sever, fiind supusă unor cerințe clare privind completitudinea, precizia și caracterul probator al susținerilor formulate.
Cu toate acestea, în practică există anumite situații — expres prevăzute de lege sau conturate prin jurisprudență — în care o Contestație, odată formulată și înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), poate fi completată ulterior.
Acest articol va analiza, într-o primă etapă, cazurile în care completarea contestației este posibilă la solicitarea expresă a Consiliului, în temeiul art. 11 și 20 din Legea nr. 101/2016, iar ulterior, cazul particular recunoscut de jurisprudență, în care contestatorul este repus în termenul de motivare a Contestației pentru a invoca motive noi, identificate doar în urma consultării dosarului de achiziție pus la dispoziție la sediul CNSC.
2.Completarea Contestației la solicitarea Consiliului
Legea prevede anumite situații în care Contestația poate fi completată ulterior depunerii.
Un prim caz de este reglementat de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.
Potrivit acestuia, în situația în care Consiliul constată că în Contestație nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute de art. 10 din Legea nr. 101/2016, poate solicita contestatorului completarea acesteia.
Contestatorul este obligat să răspundă solicitării Consiliului în termen de 3 zile de la data înștiințării, sub sancțiunea anulării Contestației.
Un alt caz în care legea prevede posibilitatea completării Contestației după depunerea acesteia este cel reglementat de art. 20 din Legea nr. 101/2016.
În temeiul acestui text de lege, Consiliul poate solicita contestatorului informații sau documente suplimentare față de cele prezentate inițial, în virtutea principiului rolului activ în procedura de soluționare a contestațiilor.
Cu toate acestea, legea limitează sfera solicitărilor doar la cele care sunt relevante în raport cu obiectul Contestației.
Și în acest caz documentele și informațiile, după caz, suplimentare solicitate de Consiliu trebuie transmise de către contestator în termen de 3 zile de la solicitare.
În situația reglementată de art. 20 din Lege, spre deosebire de primul caz analizat, nedepunerea documentelor solicitate nu împiedică soluționarea Contestației, ci are drept consecință imposibilitatea depunerii lor ulterioare. Potrivit prevederilor art. 20 alin. 5 din Legea nr. 101/2016, Contestația va fi soluționată exclusiv pe baza documentelor aflate la dosar la momentul expirării termenului.
3. Completarea motivelor de Contestație de către Contestator prin mecanismul de repunerea în termen cu privire la motivele noi cunoscute după studierea dosarului la CNSC
În practică, apare frecvent situația în care, cu ocazia consultării dosarului achiziției la sediul CNSC, contestatorul identifică motive noi de nelegalitate, necunoscute la momentul formulării Contestației.
Analiza pornește de la situația premisă în care un ofertant nu a avut acces la documentele dosarului achiziției pentru că i s-a refuzat accesul de către autoritate, însă, cu ocazia studierii dosarului la CNSC, acesta a identificat motive noi de Contestație.
Termenul de decădere cu privire la motivarea Contestației nu poate opera împotriva contestatorului care dovedește că nu a avut acces la documentele Comisiei de evaluare, într-o astfel trebuind să opereze repunerea în termen reglementată de art. 186 C.proc.civ.
CJUE a reținut într-o cauză că:
„deşi normele naţionale de decădere nu par în sine contrare prevederilor articolului 2c din Directiva 89/665, nu poate fi exclus însă ca, în cadrul unor împrejurări speciale sau având în vedere unele dintre modalităţile lor, aplicarea acestora să poată aduce atingere drepturilor conferite particularilor de dreptul Uniunii, în special dreptului la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, consacrat la articolul 47 din cartă”[1].
În aceeași cauză, CJUE a statuat că:
„(…) o asemenea decădere nu poată fi opusă persoanelor interesate decât dacă acestea au luat sau au putut lua cunoștință, prin comunicarea menționată, de nelegalitatea pe care o invocă.”[2]
Prin urmare, apreciem că este posibilă invocarea unor noi motive de Contestație ulterior depunerii acesteia, dacă aceste motive sunt cunoscute abia la momentul consultării dosarului la sediul Consiliu, după ce autoritatea a refuzat accesul contestatorului la dosarul achiziției, deși nu subzista nicio cauză justificativă pentru această lipsă de transparență.
Art. 19 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 prevede că accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă.
Așadar, Consiliul poate acorda accesul la documente pe care autoritatea le-a considerat confidențiale, însă cu respectarea a prevederilor alin. 1 al art. 19 din Legea nr. 101/2016:
„La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu (…) cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.”
Alin. (3) al art. 19 din Legea 101/2016 prevede că:
„(…) Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți.”
Astfel, nu se va putea acorda accesul la acele documente declarate și probate ca fiind confidențiale de către operatorii economici decât dacă există un acord scris din partea respectivilor ofertanți.
Curtea a reținut că operatorului economic îi fusese refuzat accesul la dosar de către autoritatea contractantă în mod nelegal și că în urma studierii dosarului la Consiliu a formulat concluzii scrise invocând motive noi de Contestație de care a luat la cunoștință în urma studierii dosarului:
„(…) agentul economic a fost în situația de a își motiva contestația de îndată ce a luat cunoștință de actele dosarului de achiziție, respectiv din momentul în care acest acces i-a fost permis efectiv de Consiliu.
Doar o asemenea interpretare poate justifica accesul efectiv la dosar, întrucât, dacă nu s-ar permite operatorului economic să își motiveze contestația în raport de aspectele pe care le constată, nu se mai justifică aprobarea cererii de studiere a dosarului.”[3]
Într-o astfel de situație trebuie să opereze repunerea în termen reglementată de art. 186 C.proc.civ.
Interpretarea privind repunerea în termenul de motivare a Contestației a fost confirmată de practica recentă a CNSC, care a reținut temeinicia unei astfel de cereri:
„(…)sancțiunea impusă de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 (n.n. inadmisibilitatea prezentării de noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la Contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia.) nu poate fi invocată în speță pentru a împiedica o analiză a criticilor formulate pe calea concluziilor scrise depuse ulterior studiului de dosar, cu privire la părți ale dosarului achiziției publice vizualizate la Consiliu, câtă vreme contestatorul a fost împiedicat să prezinte în cadrul Contestației toate aspectele de nelegalitate ale procedurii de comportamentul culpabil al autorității contractante.”[4]
4. Concluzie
Completarea contestației în materia achizițiilor publice reflectă echilibrul necesar între rigoarea procedurală și asigurarea unui acces efectiv la justiție. Legea nr. 101/2016, alături de jurisprudența relevantă, permite adaptarea formalismului procesual la realitățile concrete ale desfășurării procedurilor de achiziție, evitând astfel vicierea dreptului la apărare prin limitări excesive.
Pe de o parte, completarea contestației la solicitarea CNSC, în temeiul art. 11 și 20 din Legea nr. 101/2016, urmărește eficientizarea procedurii și clarificarea cadrului de analiză. Pe de altă parte, jurisprudența consacră posibilitatea completării motivelor de contestație în situații excepționale, atunci când accesul la documentele relevante a fost nejustificat restricționat de autoritatea contractantă.
Deși completarea Contestației rămâne un mecanism auxiliar în cadrul procedurii de soluționare, reglementările și practica analizate confirmă că există situații justificate în care flexibilitatea procesuală este necesară. Fie că intervine la solicitarea CNSC, fie ca urmare a unor împrejurări excepționale, completarea poate contribui la o analiză mai completă a cauzei, cu respectarea echilibrului între formalismul procedural și dreptul efectiv de acces la justiție.
[1] CJUE, Cauza C-54/18, disponibilă la: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=210961&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=13100568
[2] Ibidem.
[3] Curtea de Apel București, Decizia nr. 8103/2014, din 3 noiembrie 2014, apud: D. D. Șerban, Jurisprudență comentată în materia achizițiilor publice, vol. VI, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 287.
[4] CNSC, decizie nepublicată.
