Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
91 views
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Olt, secţia I civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.
Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.
Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere prin care reclamantul solicită acordarea de drepturi băneşti rezultate din valorificarea majorării de 10% prevăzută de art. 17 alin. (5) din Anexa V, Capitolul VIII, Secţiunea 4 din Legea nr. 153/2017, începând cu luna decembrie 2017 si până la 31 iulie 2020. Mai reţine că reclamantul solicită aceste drepturi pentru perioada în care a deţinut funcţia de grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, că în prezent deţine funcţia de grefier şef secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi că are domiciliul în judeţul Olt.
Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa supremă constată că litigiul de faţă este un litigiu de muncă, iar potrivit art. 269 Codul muncii, tribunalul competent să soluţioneze astfel de litigii ar fi cel de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Olt, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Craiova.
Pentru a stabili instanţa competentă din punct de vedere teritorial, vor fi avute în vedere calitatea şi locul de muncă actual al reclamantului, respectiv grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., „dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”. Alin. 3 al aceluiaşi articol extinde aplicabilitatea acestei norme şi în cazul grefierilor.
În acest sens a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii în considerentele Deciziei nr. 7/2016 arătând că „Art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti”. În considerentele acestei decizii, instanţa supremă a reţinut că sintagma „se aplică în mod corespunzător”, utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) C. proc. civ. „trebuie înţeleasă ca referindu-se la desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la alin. (1), indiferent dacă este vorba despre un procuror sau un grefier”.
Pentru aceste considerente, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Argeş, instanţă judecătorească de acelaşi grad cu Tribunalul Olt şi care se află în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Craiova.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
Sursa informației: www.scj.ro.
