252 views
Baroul București a publicat un comunicat de presă prin care își exprimă poziția față de informațiile apărute în media cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după cum urmează:
Consiliul Baroului Bucureşti critică ferm modul în care opinia publică a fost indusă în eroare prin acreditarea ideii că în proiectul de lege pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat ar exista o „imunitate” pentru avocaţi, în realitate proiectul de lege având ca scop exclusiv protejarea dreptul constituţional la apărare al oricărei persoane, în justiţia civilă sau penală.
Prin această dezinformare, cu ajutorul unei retorici de „mânie proletară”, se încearcă, în realitate, lipsirea de conţinut a dreptului la apărare şi privarea persoanei de orice apărare, inclusiv în faţa organelor de represiune ale statului.
Amploarea cu care neadevărul, că avocaţii s-ar bucura de o „imunitate”, a fost promovat în presă şi modul în care oficiali ai statului au bagatelizat dreptul constituţional al persoanelor la apărare stârneşte profunde îngrijorări în legătură cu direcţia spre care se îndreaptă democraţia din România.
Protejarea confidenţialităţii dintre client şi avocat, regulă recunoscută în toate democraţiile lumii, face parte din dreptul la apărare, fără de care nu există stat de drept. Numai în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite parchetului să cunoască conţinutul convorbirilor purtate de persoana acuzată cu avocatul său.
În timp ce în Uniunea Europeană, instituţiile şi profesioniştii dreptului fac eforturi pentru consolidarea şi exercitarea efectivă a dreptului la apărare, în România acest drept este tot mai mult golit de conţinut. La 30 noiembrie 2009, Consiliul UE a adoptat o rezoluţie privind Foaia de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în baza cărora au fost deja adoptate o serie de directive.
România are obligaţia de a transpune în legislaţia internă, până în data de 27 noiembrie 2016, Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale. Punctul 33 din Directivă prevede în mod expres: „Confidenţialitatea comunicării dintre persoane suspectate sau acuzate şi avocatul lor este esenţială pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare şi este o parte esenţială a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte confidenţialitatea întrevederilor şi a altor forme de comunicare dintre avocat şi persoana suspectată sau acuzată în exercitarea dreptului de a avea acces la un avocat prevăzut în prezenta directivă, fără derogare”.
Ca atare, propunerile legislative de protejare a confidenţialităţii dintre avocat şi client sunt conforme cu sensul pe care România este obligată să îl urmeze dacă doreşte să rămână o ţară care împărtăşeşte valorile comune ale spaţiului european.
Prin prezenta luare de poziţie, Baroul Bucureşti se raliază la poziţia Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, care a constatat că „s-a produs o dezinformare cu privire la obiectivele şi finalitatea acestui demers legislativ, cu consecinţe grave asupra garantării dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil al cetăţenilor care apelează la avocat”.
Secretul profesional nu reprezintă un privilegiu al avocatului, ci un drept fundamental al persoanei care apelează la avocat. Pentru avocat, încălcarea secretului profesional reprezintă o abatere disciplinară gravă, pentru care îşi poate pierde dreptul de a profesa. Astfel, protejarea secretului corespondenţei dintre client şi avocat, precum şi garanţiile de protecţie a sediului profesional şi lucrărilor avocatului în relaţia cu clientul său asigură, în fapt, o reală şi efectivă protecţie dreptului la apărare al fiecărei persoane.
Atunci când comunicările dintre avocat şi client sunt cunoscute de către cealaltă parte, în procesul civil, sau de către acuzare prin interceptări şi percheziţii, în procesul penal, dreptul la apărare al persoanei este golit de conţinut, încălcându-se în acelaşi timp principiul „egalităţii de arme”, fundamental pentru un proces echitabil.
Pe de altă parte, secretul profesional nu mai este aplicabil în cazul în care avocatul este cercetat pentru săvârşirea unei fapte penale, acesta fiind supus rigorilor legii că orice alte persoană, lucru menţionat expres în acest proiect de lege.
În concluzie, efectul acestei campanii ample de manipulare şi dezinformare este lăsarea persoanei fără apărare în faţa organelor, inclusiv represive, ale statului.
Mai mult, recentele luări de poziţie, cu privire la o pretinsă „imunitate” a avocaţilor, inclusiv din partea unor persoane care au cunoştinţe şi studii juridice, creează o imagine deformată în societate cu privire la poziţia şi rolul avocatului, fiind în vădită contradicţie cu regulile statului de drept şi ale democraţiei.
Baroul Bucureşti solicită tuturor autorităţile implicate în procedura de adoptare a legii şi a actelor normative subsecvente, să dea dovadă de bună-credinţă şi să informeze corect opinia publică.
Dreptul la apărare, strict legat de protecţia secretului profesional al avocatului, a fost recunoscut din nou şi promovat pe deplin după Revoluţia din 1989, în perioada comunistă acest drept fiind lipsit de conţinut. Orice poziţie, prin care se încearcă golirea de conţinut a dreptului la apărare a persoanei în proces, chiar când partea adversă este un organ al statului, este o reală – şi nu posibilă – restauraţie a reglementărilor tipice dictaturii comuniste.
„Avocatul promovează şi apară drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului”, dispune Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Având obligaţia legală de a promova şi apăra drepturile legitime ale tuturor persoanelor, avocaţii vor lua poziţie ori de câte ori dreptul persoanelor la apărare riscă să fie lipsit de conţinut şi transformat într-o simplă lozincă, mascată să asigure o aparenţă democraţie.
Consiliul Baroului Bucureşti
Decan Avocat Dragne Ion
Prodecan Avocat Ciobanu Petruţ
Prodecan Avocat Stoica Mihnea Octavian
Consilier Avocat Ciobanu Aurel
Consilier Avocat Ciobanu Mihail
Consilier Avocat Fenechiu Cătălin-Daniel
Consilier Avocat Florea Gheorghe
Consilier Avocat Friedmann-Nicolescu Iosif
Consilier Avocat Hotca Mihai Adrian
Consilier Avocat Ilie-Iordăchescu Ion
Consilier Avocat Nemeş Vasile
Consilier Avocat Nicu Tiberius
Consilier Avocat Popescu Octavian
Consilier Avocat Tănăsescu Mihai
Consilier Avocat Teodosiu Flavia Cristina
