Poziția Baroului București privind pericolul lipsirii persoanei de dreptul la apărare

Despre

Lipsirea de conținut a dreptului la apărare și privarea persoanei de orice apărare
Protejarea secretului corespondenței dintre client și avocat
Baroul București solicită tuturor autoritățile implicate să dea dovadă de bună-credință și să informeze corect opinia publică

Baroul București a publicat un comunicat de presă prin care își exprimă poziția față de informațiile apărute în media cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după cum urmează:

Consiliul Baroului București critică ferm modul în care opinia publică a fost indusă în eroare prin acreditarea ideii că în proiectul de lege pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat ar exista o „imunitate” pentru avocați, în realitate proiectul de lege având ca scop exclusiv protejarea dreptul constituțional la apărare al oricărei persoane, în justiția civilă sau penală.

Prin această dezinformare, cu ajutorul unei retorici de „mânie proletară”, se încearcă, în realitate, lipsirea de conținut a dreptului la apărare și privarea persoanei de orice apărare, inclusiv în fața organelor de represiune ale statului.

Amploarea cu care neadevărul, că avocații s-ar bucura de o „imunitate”, a fost promovat în presă și modul în care oficiali ai statului au bagatelizat dreptul constituțional al persoanelor la apărare stârnește profunde îngrijorări în legătură cu direcția spre care se îndreaptă democrația din România.

Protejarea confidențialității dintre client și avocat, regulă recunoscută în toate democrațiile lumii, face parte din dreptul la apărare, fără de care nu există stat de drept. Numai în societățile organizate după modelul stalinist statul permite parchetului să cunoască conținutul convorbirilor purtate de persoana acuzată cu avocatul său.

În timp ce în Uniunea Europeană, instituțiile și profesioniștii dreptului fac eforturi pentru consolidarea și exercitarea efectivă a dreptului la apărare, în România acest drept este tot mai mult golit de conținut. La 30 noiembrie 2009, Consiliul UE a adoptat o rezoluție privind Foaia de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în baza cărora au fost deja adoptate o serie de directive.

România are obligația de a transpune în legislația internă, până în data de 27 noiembrie 2016, Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale. Punctul 33 din Directivă prevede în mod expres: „Confidențialitatea comunicării dintre persoane suspectate sau acuzate și avocatul lor este esențială pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare și este o parte esențială a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte confidențialitatea întrevederilor și a altor forme de comunicare dintre avocat și persoana suspectată sau acuzată în exercitarea dreptului de a avea acces la un avocat prevăzut în prezenta directivă, fără derogare”.

Ca atare, propunerile legislative de protejare a confidențialității dintre avocat și client sunt conforme cu sensul pe care România este obligată să îl urmeze dacă dorește să rămână o țară care împărtășește valorile comune ale spațiului european.

Prin prezenta luare de poziție, Baroul București se raliază la poziția Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România, care a constatat că „s-a produs o dezinformare cu privire la obiectivele și finalitatea acestui demers legislativ, cu consecințe grave asupra garantării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil al cetățenilor care apelează la avocat”.

Secretul profesional nu reprezintă un privilegiu al avocatului, ci un drept fundamental al persoanei care apelează la avocat. Pentru avocat, încălcarea secretului profesional reprezintă o abatere disciplinară gravă, pentru care își poate pierde dreptul de a profesa. Astfel, protejarea secretului corespondenței dintre client și avocat, precum și garanțiile de protecție a sediului profesional și lucrărilor avocatului în relația cu clientul său asigură, în fapt, o reală și efectivă protecție dreptului la apărare al fiecărei persoane.

Atunci când comunicările dintre avocat și client sunt cunoscute de către cealaltă parte, în procesul civil, sau de către acuzare prin interceptări și percheziții, în procesul penal, dreptul la apărare al persoanei este golit de conținut, încălcându-se în același timp principiul „egalității de arme”, fundamental pentru un proces echitabil.

Pe de altă parte, secretul profesional nu mai este aplicabil în cazul în care avocatul este cercetat pentru săvârșirea unei fapte penale, acesta fiind supus rigorilor legii că orice alte persoană, lucru menționat expres în acest proiect de lege.

În concluzie, efectul acestei campanii ample de manipulare și dezinformare este lăsarea persoanei fără apărare în fața organelor, inclusiv represive, ale statului.

Mai mult, recentele luări de poziție, cu privire la o pretinsă „imunitate” a avocaților, inclusiv din partea unor persoane care au cunoștințe și studii juridice, creează o imagine deformată în societate cu privire la poziția și rolul avocatului, fiind în vădită contradicție cu regulile statului de drept și ale democrației.

Baroul București solicită tuturor autoritățile implicate în procedura de adoptare a legii și a actelor normative subsecvente, să dea dovadă de bună-credință și să informeze corect opinia publică.

Dreptul la apărare, strict legat de protecția secretului profesional al avocatului, a fost recunoscut din nou și promovat pe deplin după Revoluția din 1989, în perioada comunistă acest drept fiind lipsit de conținut. Orice poziție, prin care se încearcă golirea de conținut a dreptului la apărare a persoanei în proces, chiar când partea adversă este un organ al statului, este o reală – și nu posibilă – restaurație a reglementărilor tipice dictaturii comuniste.

„Avocatul promovează și apară drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului”, dispune Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Având obligația legală de a promova și apăra drepturile legitime ale tuturor persoanelor, avocații vor lua poziție ori de câte ori dreptul persoanelor la apărare riscă să fie lipsit de conținut și transformat într-o simplă lozincă, mascată să asigure o aparență democrație.

Consiliul Baroului București