334 views
| Actul modificat | Actul modificator | Sumar |
| Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994 (rep. M. Of. nr. 437 din 18 iunie 2015) | Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015 (M. Of. nr. 915 din 10 decembrie 2015) | – modifică: art. 14 alin. (1) lit. a), art. 60 pct. 17, art. 101 , art. 118 alin. (1), art. 126, art. 137, art. 143 alin. (1), art. 240 – abrogă: art. 143 alin. (3) |
În M. Of. nr. 915 din 10 decembrie 2015, s-a publicat Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994 (rep. M. Of. nr. 437 din 18 iunie 2015).
Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse respectivului regulament prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015:
Art. 14 alin. (1) lit. a) din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 14 alin. (1) lit. a) prevedea faptul că deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaţilor, precum şi deputaţii care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desfiinţat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputaţi neafiliaţi şi au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenţie realizată printr-un reprezentant comun.
Potrivit noii reglementări, art. 14 alin. (1) lit. a) prevede: „Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaţilor, precum şi deputaţii care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desfiinţat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputaţi neafiliaţi şi au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, printr-o singură intervenţie realizată de un reprezentant comun”.
Art. 60 pct. 17 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 60 pct. 17 dispunea: Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desfiinţarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
(…)
17. Comisia pentru regulament
– interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza intervenţiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.
Potrivit noii reglementări, art. 60 pct. 17 dispune: „Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desfiinţarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
(…)
17. Comisia pentru regulament
– elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; interpretarea regulamentului; analiza intervenţiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei, cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere solicitat; avizarea regulamentelor comisiilor parlamentare; studierea procedurilor parlamentare din alte state europene şi informarea Camerei cu privire la acestea, la solicitarea Biroului permanent”.
Art. 101 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 101 stabilea faptul că pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanţi. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii şi în limita timpului alocat fiecărei intervenţii de 3 minute.
Potrivit noii reglementări, art. 101 stabilește: „Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanţi. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii şi unui singur reprezentant al deputaţilor neafiliaţi; timpul alocat fiecărei intervenţii este de 3 minute”.
Art. 118 alin. (1) din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 118 alin. (1) prevedea faptul că în faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute.
Potrivit noii reglementări, art. 118 alin. (1) prevede: „În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute. Durata luării de cuvânt a reprezentantului deputaţilor neafiliaţi este de un minut”.
Art. 126 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 126 dispunea faptul că votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Camerei Deputaţilor se aşează o urnă albă şi una neagră. Deputaţii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”; pentru „vot nul”, ambele bile se introduc în urna neagră. Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului.
Potrivit noii reglementări, art. 126 dispune: „Votul prin bile se desfăşoară astfel: în sala de şedinţă se aşază două urne, una albă şi una neagră. Înainte de a începe votarea, preşedintele Camerei Deputaţilor explică procedura şi semnificaţia votului. După citirea numelui de către un secretar al Camerei Deputaţilor, fiecare deputat primeşte de la chestori două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot «contra». Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă «abţinere». Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului, precum şi procedura de numărare şi modelul procesului-verbal care consemnează rezultatul votului”.
Art. 137 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 137 la primul alineat prevedea faptul că reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.
Potrivit alineatului următor, cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Deputaţii pot depune propuneri de texte care au legătură cu problemele sesizate de preşedintele României în cererea de reexaminare, în termenul prevăzut de Biroul permanent pentru depunerea amendamentelor.
În continuare, stabilea faptul că raportul comisiei cu privire la cererea de reexaminare va face referire la toate solicitările formulate de Preşedintele României, şi va propune acceptarea sau respingerea cererii de reexaminare. În cazul în care solicitările din cererea de reexaminare sunt acceptate, în parte sau în totalitate, comisia va formula textele corespunzătoare şi raportul va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse, depuse de deputaţi. Textele propuse trebuie să aibă legătură cu solicitările din cererea de reexaminare şi să asigure recorelarea dispoziţiilor legii. Dacă raportul este de respingere, el nu va mai cuprinde amendamentele depuse.
La alineatul următor, dispunea faptul că raportul comisiei se supune dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative, iar în şedinţa dedicată votului final se votează legea în ansamblul ei.
În continuare, stabilea faptul că în cazul în care niciun text propus prin raportul comisiei nu este adoptat de Cameră sau în cazul în care, în şedinţa de vot final, legea cuprinzând textele reexaminate nu este adoptată, se va supune votului legea în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României.
În sfârșit, la ultimul alineat prevedea faptul că în cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a cererii de reexaminare, după dezbaterea acestui raport, propunerea se supune votului în şedinţa de vot final. Dacă propunerea de respingere a cererii de reexaminare este adoptată, se supune votului final legea în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României. În cazul în care propunerea de respingere a cererii de reexaminare nu întruneşte numărul de voturi necesar adoptării, raportul se restituie comisiei în vederea întocmirii unui nou raport, avându-se în vedere încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1).
Potrivit noii reglementări, art. 137 prevede: „(1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, va avea loc în termenul prevăzut de Biroul permanent, care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.
(2) Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă; deputaţii pot depune propuneri de texte care au legătură cu problemele sesizate de Preşedintele României în cererea de reexaminare, în termenul prevăzut de Biroul permanent pentru depunerea amendamentelor.
(3) Raportul comisiei se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, după regulile procedurii legislative, şi:
a) în cazul în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare au fost modificate în totalitate sau parţial, legea, cuprinzând aceste texte reexaminate, se trimite Senatului;
b) în cazul în care textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Senatului în forma adoptată iniţial de către Parlament.
(4) În situaţia în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, comisia permanentă care a fost iniţial sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă va întocmi raportul asupra cererii de reexaminare, în conformitate cu alin. (2) şi (3), având în vedere şi varianta legii adoptată de Senat.
(5) În cazul în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare au fost modificate în totalitate sau parţial, legea adoptată, cuprinzând aceste texte reexaminate, se trimite Preşedintelui, în vederea promulgării. Dacă textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Preşedintelui în forma adoptată iniţial de către Parlament”.
- 1
- 2
