616 views
Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (www.scj.ro), s-au publicat listele ședințelor publice din data de 14 septembrie 2020, atât pentru completele competente să judece recursul în interesul legii, cât și pentru completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în materie civilă.
În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.
RIL
În cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, la data de 14 septembrie 2020 va avea loc o ședință în cadrul căreia se va dezbate cu privire la:
– dacă (,) comunicarea informaţiilor de interes public în format electronic se realizează contra cost sau gratuit;
– interpretarea sintagmei „aceeaşi pricină”, care îl face pe judecător incompatibil în temeiul art. 41 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, în situaţia în care este învestit să judece o cale extraordinară de atac (revizuire sau contestaţie în anulare) împotriva unei decizii dată tot într-o cale extraordinară de atac exercitată, succesiv, împotriva hotărârii sale din apel/recurs; dacă, în temeiul art. 41 alin. (1) raportat la art. 42 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă, judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea de revizuire/contestaţie în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul exercitat împotriva deciziei sale din apel;
– dacă este admisibilă indicarea de noi bunuri, solicitate în compensare în temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 şi art. 221 alin. (1) din H.G. nr. 401/2013, ulterior primului termen de judecată cu procedura legal îndeplinită în faţa primei instanţe, prin prisma art. 204 alin. (1) Cod procedură civilă; dacă este admisibilă direct în apel solicitarea în compensare a unor bunuri neindicate în faţa primei instanţe, în temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 şi art. 221 alin. (1) din H.G. nr. 401/2013, prin prisma art. 478 alin. (2) şi alin. (3) şi art. 479 alin. (1) Cod procedură civilă şi care este actul procedural prin care apelantul poate formula o astfel de solicitare, în faza apelului;
– care este momentul de la care se calculează termenul de prescripţie pentru obligaţii fiscale principale/accesorii, aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar;
– aplicabilitatea dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând dreptul comun în materia contenciosului administrativ, în litigiile de funcţie publică vizând stabilirea/acordarea drepturilor salariale;
– interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală privind reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale, respectiv dacă Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infirmării unei soluţii dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), are sau nu calitatea expres stipulată de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia”.
HP
Materie civilă
Astfel, la data de 14 septembrie 2020, va avea loc o ședință publică în care se vor dezbate următoarele sesizări în materie civilă, cu privire la:
– momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune în răspunderea civilă delictuală în cazul faptelor ilicite cu caracter continuu; dacă au caracter continuu faptele pretins ilicite ce vizează condiţiile de detenţie pe durata executării pedepsei privative de libertate;
– interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [preluat de art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă] din categoria cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cu privire la care legea prevede că hotărârile judecătoreşti nu sunt supuse recursului, fac parte numai acţiunile întemeiate pe art. 538 din Codul de procedură penală sau şi cele întemeiate pe art. 539 din Codul de procedură penală.
