O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative a fost aprobată (Legea nr. 113/2020)

Actul aprobat

Actul aprobator Sumar
 

O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative

(M. Of. nr. 840 din 2 octombrie 2018)

 

Legea nr. 113/2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative

(M. Of. nr. 600 din 8 iulie 2020)

 

 

– modifică: art. 57 alin. (1) din cadrul art. I pct. 4, art. 75 alin. (3) și (4) din cadrul art. I pct. 8, art. 102 alin. (8^1) din cadrul art. I pct. 10, art. 143 alin. (1) din cadrul art. I pct. 14, art. IX;

introduce: art. I pct. 14^1, art. I pct. 16^1 – 16^3, art. I^1, art. X^1.

 

În M. Of. nr. 600 din 8 iulie 2020 s-a publicat Legea nr. 113/2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.

În continuare, vă prezentăm  modificările, dar și completările aduse respectivei ordonanțe.

 

 

Art. 57 alin. (1) din cadrul art. I pct. 4

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 57 alin. (1) se prezenta sub următoarea formă:

„Art. 57

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(1) Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 57 alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 57

(1) Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va putea arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri şi nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

 

 

Art. 75 alin. (3) și (4) din cadrul art. I pct. 8

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 75 alin. (3) și (4) prevedeau următoarele aspecte:

„(3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, o cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 10 zile de la data depunerii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).

(4) Titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunţe în termen de 10 zile de la depunerea cererii de plată sau recunoscută de judecătorul-sindic potrivit alin. (3), în cazul în care cuantumul creanţei depăşeşte valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunţării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanţei de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) şi (3) se vor aplica în mod corespunzător.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 75 alin. (3) și (4) se modifică și vor avea următorul conținut:

(3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, o cerere de plată, transmisă cu confirmare de primire, ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).

(4) Titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunţe în termen de 15 zile de la data primirii cererii de plată sau recunoscută de judecătorul-sindic potrivit alin. (3), în cazul în care cuantumul creanţei depăşeşte valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunţării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanţei de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) şi (3) se vor aplica în mod corespunzător.

 

 

Art. 102 alin. (8^1) din cadrul art. I pct. 10

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 102 alin. (8^1) se prezenta sub următoarea formă:

„(8^1) Creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat şi a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală şi înscrise sub condiţie rezolutorie până la finalizarea contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 102 alin. (8^1) se modifică și va avea următorul conținut:

(8^1) Creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat şi a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală şi trecute provizoriu până la finalizarea contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ.

 

 

Art. 143 alin. (1) din cadrul art. I pct. 14

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 143 alin. (1) se prezenta sub următoarea formă:

„Art. 143

(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvenţă, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenţie de plată cu acest creditor. Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvenţă care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 143 alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 143

(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvenţă, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

 

 

Art. IX

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. IX se prezenta sub următoarea formă:

„Art. IX

(1) Termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) şi art. 143 alin. (1) şi (3), precum şi prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică şi pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) În cazul cererilor nesoluţionate în procesele aflate pe rol, termenele de soluţionare de către administratorul judiciar sau de către instanţa de judecată, prevăzute la alin. (1), se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. IX se modifică și va avea următorul conținut:

Art. IX

Termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) şi art. 143 alin. (1) şi (3), precum şi prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică şi pentru cererile de deschidere a procedurii formulate în cadrul proceselor începute după data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

 

 

Art. I pct. 14^1

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. I, după pct. 14 se introduce un nou punct, pct. 14^1, cu următorul cuprins:

14^1. După articolul 161 se introduce un nou articol, articolul 161^1, cu următorul cuprins:”

«161^1. În cazul falimentului entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu excepţia instituţiilor de credit, creanţele se plătesc în următoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);

2. creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4);

3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă;

4. creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);

5. creanţele bugetare;

6. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligaţiunile;

7. alte creanţe chirografare, în măsura în care nu se încadrează la pct. 8-12;

8. creanţele negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 2341;

9. creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de rea-credinţă ai bunurilor debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credinţă în condiţiile art. 121 alin. (1), precum şi creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

10. creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;

11. creanţele decurgând din instrumente de datorie şi din împrumuturi, având la bază convenţii care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creanţe urmează să fie plătite după creanţele tuturor creditorilor chirografari nesubordonaţi şi, după caz, ale altor creditori chirografari subordonaţi; în cadrul acestei categorii de creanţe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanţe;

12. creanţele acţionarilor entităţii în faliment derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, potrivit prevederilor legale şi statutare.»

 

 

Art. I pct. 16^1 – 16^3

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. I, după pct. 16 se introduc trei noi puncte, pct. 16^1-16^3, cu următorul cuprins:

16^1. La articolul 175, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 175

(1) O procedură de reorganizare prin continuarea activităţii sau de lichidare pe bază de plan va fi închisă, prin sentinţă, în baza unui raport al administratorului judiciar care constată îndeplinirea tuturor obligaţiilor de plată asumate prin planul confirmat, precum şi plata creanţelor curente scadente, dată la care devin scadente şi impozitele aferente eventualelor reduceri de creanţe în măsura în care sunt datorate. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă potrivit prevederilor art. 167.»

16^2. Articolul 234 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 234

În cazul falimentului unei instituţii de credit, creanţele se plătesc în lei, în următoarea ordine:

    1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea instituţiei de credit debitoare, precum şi plata onorariilor persoanelor angajate în condiţiile legii, inclusiv ale lichidatorului judiciar;
    2. creanţele rezultate din depozitele acoperite în sensul prevederilor cuprinse în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor, inclusiv creanţele schemelor de garantare a depozitelor rezultate din subrogarea în drepturile deponenţilor garantaţi şi/sau din finanţarea, potrivit legii, a măsurilor de rezoluţie a instituţiei de credit debitoare, precum şi creanţele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;
    3. creanţele reprezentând acea parte a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii care depăşeşte plafonul de acoperire prevăzut în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor şi depozitele persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii Europene ale unor instituţii stabilite în Uniunea Europeană;
    4. creanţele rezultând din activitatea debitorului după deschiderea procedurii;
    5. creanţele bugetare, creanţele schemelor de garantare a depozitelor, altele decât cele prevăzute la pct. 2, precum şi creanţele Băncii Naţionale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituţiei de credit;
    6. creanţele decurgând din operaţiuni de trezorerie, din operaţiuni interbancare, din operaţiuni cu clientelă, operaţiuni cu titluri, alte operaţiuni bancare, precum şi din cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, precum şi alte creanţe chirografare;
    7. creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;
    8. creanţele negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 2341;
    9. creanţele decurgând din instrumente de datorie şi din împrumuturi, având la bază convenţii care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al instituţiei de credit, astfel de creanţe urmează să fie plătite după creanţele tuturor creditorilor chirografari nesubordonaţi şi, după caz, ale altor creditori chirografari subordonaţi; în cadrul acestei categorii de creanţe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanţe;
    10. creanţele acţionarilor instituţiei de credit în faliment, respectiv creanţele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, potrivit prevederilor legale şi statutare.»

16^3. După articolul 234 se introduce un nou articol, articolul 234^1, cu următorul cuprins:

«Art. 234^1

(1) În scopul art. 1611 pct. 8 şi al art. 234 pct. 8, instrumente de datorie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) scadenţa contractuală iniţială a instrumentelor de datorie este de cel puţin un an;

b) instrumentele de datorie nu sunt instrumente financiare derivate, în sensul art. 3 alin. (1) pct. 36 din Legea nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, şi nici nu au încorporate instrumente financiare derivate;

c) documentele contractuale relevante şi, după caz, prospectul de emisiune a acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul inferior faţă de creanţele negarantate obişnuite prevăzute la art. 161^1 1-7 sau, după caz, la art. 234 pct. 1-7.

(2) Instrumentele de datorie cu dobândă variabilă derivată dintr-o rată de referinţă utilizată la scară largă şi instrumentele de datorie care nu sunt denominate în moneda naţională a emitentului, cu condiţia ca principalul, rambursarea şi dobânzile să fie denominate în aceeaşi monedă, nu sunt considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care conţin instrumente derivate încorporate, în sensul alin. (1) lit. b).»

 

 

Art. I^1

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. I se introduce un nou articol, art. I^1, cu următorul cuprins:

Art. I^1

La articolul 3 alineatul (1) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificările ulterioare, litera j) se abrogă.

 

 

Art. X^1

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. X se introduce un nou articol, art. X^1, cu următorul cuprins:

Art. X^1

(1) Creanţelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi de către entităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 312/2015 şi care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 2341 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, nu le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, chiar dacă procedura insolvenţei este deschisă ulterior intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Creanţelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise ulterior intrării în vigoare a prezentei legi de către entităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 312/2015 şi care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 2341 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, chiar dacă procedura insolvenţei a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi.