Neconstituționalitate (M. Of. nr. 612/13.07.2020): Sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului”

Decizia CCR

Actul normativ Sumar
 

D.C.C. nr. 418/2020

(M. Of. nr. 612 din 13 iulie 2020)

 

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente 

 

Sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului” din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi al art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este neconstituţională.

 

În M. Of. nr. 612 din 13 iulie 2020 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 418/2020 prin care a fost analizată constituționalitatea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e), ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Prevederile criticate din Legea nr. 370/2004 au următorul cuprins:

– Art. 2 alin. (1) lit. e): „În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: (…); e) partide politice parlamentare – partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective.

– Art. 4 alin. (2): „Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

– Art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală: „Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: (…); c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

 

Prevederile art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 au următorul cuprins:

În sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective, precum şi alianţele politice sau electorale care au în componenţă astfel de partide ori formaţiuni politice.

 

 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

 

D.C.C. nr. 418/2020

Prin Decizia nr. 418/2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului” din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi al art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este neconstituţională.

Totodată, Curtea a respins ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor şi a constatat că prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.