1) Dispoziţiile art. 48 alin. (2) teza finală raportate la dispoziţiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen. sunt aplicabile numai cu privire la judecata în primă instanţă, iar nu şi cu privire la judecata în calea de atac a apelului. Dobândirea calităţilor prevăzute în art. 40 alin. (1) C. proc. pen., ulterior momentului pronunţării unei hotărâri în primă instanţă de către tribunal, nu determină competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de judecare a apelului, întrucât competenţa de judecată în apel a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reglementată în dispoziţiile art. 40 alin. (2) C. proc. pen. în raport cu instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, iar nu în raport cu calitatea persoanei.    
2) Un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestit cu judecarea căii extraordinare de atac a recursului în casaţie, are calitatea de titular al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât dispoziţiile art. 475 C. proc. pen. nu exclud sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în cursul judecăţii căii extraordinare de atac a recursului în casaţie.  

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 201/RC din 17 mai 2017 )