268 views
STUDII – DISCUȚII – COMENTARII
SERGIU STĂNILĂ, CLAUDIA ROȘU: Considerații referitoare la Decizia nr. 30/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Rezumat: Autorii analizează opiniile exprimate prin Decizia nr. 30/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Instanța supremă a admis sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj – Secția I civilă, și a dispus că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) C. proc. civ., în măsura în care debitorul a executat obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, chiar și pe parcursul soluționării cererii întemeiate pe dispozițiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, creditorul nu mai poate obține stabilirea sumei definitive cu titlu de penalitate.
Autorii consideră că a doua opinie este corectă, respectiv cea care a interpretat că prevederile art. 906 alin. (4) C. proc. civ. instituie un termen de 3 luni pentru executarea obligației, iar suma definitivă poate fi stabilită în măsura în care acest termen a fost depășit, indiferent dacă până la momentul pronunțării instanței obligațiile au fost executate.
CLAUDIA-ANA MOARCĂȘ, VALENTINA LIDIA ZĂRNESCU: Regimul juridic al termenului de preaviz
Rezumat: Încetarea contractului individual de muncă necesită o înțelegere temeinică a perioadei de preaviz. Fie că este vorba de o concediere sau o demisie, înțelegerea cerințelor legale și a perioadelor de preaviz este crucială atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, mai ales în contextul în care multe aspecte nu sunt acoperite de legislație, iar practica judiciară și literatura de specialitate nu sunt unanime în evocarea unor soluții. Acest studiu analizează specificul fiecărei metode de încetare a raporturilor de muncă, procedura/formalitățile de urmat și modul de calcul al termenului de preaviz, asigurând o înțelegere clară a drepturilor și responsabilităților implicate în acest proces.
ADINA MIHAELA CHIȘ: Importanța informației medicale (II)
Rezumat: Prezentul studiu își propune să abordeze obiectul informației medicale și relevanța juridică a acesteia. Aceste aspecte au fost neglijate în literatura de specialitate din dreptul intern, care a fost preocupată de prelucrarea datelor speciale cu caracter personal din dosarul electronic de sănătate, rămas neimplementat la nivel național. În acest context, este analizată noțiunea de informație medicală în sens restrâns, dar și noțiunea de informație medicală în sens extins, cu semnalarea avantajelor legislative interne în privința consacrării informației medicale extinse. Au fost tratate elementele informative care sunt subsumate diagnosticului sau cele înglobate în categoria tratamentului, după cum este abordată situația medicului curant sau a medicului de gardă, susceptibile să influențeze cadrul procesual în litigiile privind răspunderea civilă medicală. Obiectul informației medicale, care include aceste tipuri de date (diagnosticul, tratamentul, informațiile medicale extinse) nu se confundă cu drepturile care poartă asupra acestora, așa cum am subliniat în cadrul prezentului demers științific. În cele din urmă, a fost abordat dreptul la acces la datele speciale cu caracter personal și îndreptățirea pacientului de a beneficia de o copie a dosarului medical sau a înscrisurilor medicale, după cum acesta este îndreptățit să cunoască modificările care ar putea fi operate asupra acestui tip de date, cu semnalarea necesității implementării dosarului electronic de sănătate.
CRISTIAN IONESCU: Problema constituțională după 23 august 1944. Oportunismul și eșecul partidelor democrate de a reconstrui regimul parlamentar democratic
Rezumat: În acest articol, autorul arată că democrația parlamentară construită pe eșafodajul Constituției din 1923 și repusă parțial în vigoare la 31 august 1944, nu a fost exercitată în tiparele clasice ale constituționalismului, datorită prezenței trupelor rusești de ocupație, care au impus guvernantului român să adopte măsuri care contraveneau tiparului constituțional național. Monarhia s-a menținut ca o instituție de decor, Regele Mihai fiind preocupat mai mult de supraviețuirea Coroanei, decât de respectarea suveranității țării. La rândul lor, partidele politice democratice nu aveau forța de a se opune partidului comunist, revigorat de rolul avut în schimbarea regimului politic la 23 august 1944 și întărit de susținerea politică a partidului comunist din Uniunea Sovietică.
După 23 august 1944, România și-a pierdut cele mai importante prerogative ale unui stat suveran, acționând la comandă și împotriva intereselor sale naționale. Un stat înfrânt în război, pus în situația de a semna un armistițiu împovărător cu statul învingător nu mai poate pretinde suveranitatea. În aceste condiții, similare oricărui stat învins, guvernul nu avea forța să-și reprezinte națiunea și să acționeze în conformitate cu interesul general al acesteia. Cel mult, putea încerca să-și apere demnitatea în fața statului învingător, ceea ce guvernele Sănătescu nici nu au îndrăznit să facă. Actul de la 23 august 1944 a fost o gravă eroare istorică, concepută naiv, ca o aventură înfăptuită de un anturaj de curteni ai regelui, din care făceau parte și oameni politici, de la care națiunea română s-ar fi așteptat la mai multă înțelepciune. Acestora li s-au asociat militari și funcționari din aparatul diplomatic al Ministerului de Externe fără nicio experiență politică. Nici unii, nici alții și nici suveranul țării nu au înțeles că predarea politică a țării în fața armatei Uniunii Sovietice avea consecințe de durată, pe care aliații occidentali ai acesteia le acceptaseră prin tainic și ignobil negoț politico-militar.
În aceste condiții, reala problemă constituțională după 23 august 1944 consta în inovarea unui cadru constituțional care să ofere statului român instrumentele de negociere a statutului său postbelic. Din păcate, acest lucru nu a fost posibil, întrucât partidul comunist a reușit să-și înlăture toți adversarii politici și să cucerească întreaga putere la 30 decembrie 1947.
AURELIAN GHEORGHE MOCAN, IOAN LAZĂR: Aprecieri legate de modalitatea de gestionare a instrumentelor jurisdicționale destinate asigurării unei corecte interpretări judiciare a legii și a consecvenței aplicării acesteia
Rezumat: Interpretarea legii, ca izvor de drept, în vederea asigurării unei practici unitare prin care aceasta trebuie pusă în aplicare de către instanțele de judecată, și care este atribuită de legiuitor în sarcina instanței supreme, pentru ca prin decizii de recurs în interesul legii să aducă instanțele la un numitor comun, la o practică judiciară unitară legată de aceeași problemă de drept, la o formă de consecvență, după ce deja această practică judiciară s-a dovedit inconsecventă, precum și mecanismul preventiv, evident mult mai eficient din perspectiva necesității de a se asigura o practică judiciară unitară, reglementat de hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Adăugarea, în jurisprudența instanței de contencios constituțional, a unor mecanisme menționate care interpretează imperativ, printr-un anumit tip de decizii legislația internă, trebuie să aducă o interpretare care interesează exclusiv aspecte de constituționalitate. Analiza acestei legături simbiotice dintre lege și instrumentele jurisdicționale care asigură interpretarea ei este esențială. Complexitatea interferenței dintre o recentă jurisprudență a C.J.U.E. și dreptul intern reclamă, în contextul aspectului juridic avut în vedere, analize doctrinare și deliberări ale instanțelor de judecată care sunt de o maximă importanță.
HUNOR KÁDÁR: Analiza infracțiunii de viol săvârșite asupra unui minor
Rezumat: Infracțiunea de viol săvârșită asupra unui minor constituie o incriminare nouă care a fost introdusă în C.pen. prin Legea nr. 217/2023 și a fost modificată prin Legea 424/2023. Infracțiunea analizată reglementează atât faptele care anterior modificărilor operate prin Legea nr. 217/2023 erau încadrate în infracțiunea de act sexual cu un minor, cât și varianta agravată a infracțiunii de viol având subiect pasiv un minor. Autorul critică denumirea marginală a infracțiunii după care procedează la o analiză a infracțiunii de viol săvârșite asupra unui minor, prezentând în mod paralel variantele în cazul cărora actele de penetrare sexuală întreținute cu minorul sunt consimțite, respectiv variantele care presupun întreținerea unor acte sexuale cu minorul prin constrângere. Totodată, sunt analizate multiplele variante agravate ale infracțiunii, dintre care unele nu erau reglementate anterior modificărilor operate prin Legea nr. 217/2023 nici în cazul violului, nici în cazul actului sexual cu un minor. Autorul își exprimă opinia în privința relației existente între infracțiunea de viol săvârșită asupra unui minor și cea de incest. În continuare sunt analizate variantele speciale și cele atenuate ale infracțiunii, după care se procedează la prezentarea sancțiunilor și aspectelor procesuale, inclusiv a unor cauze de nepedepsire. Prin prezentul material se procedează la un studiu amplu a unei noi infracțiuni, bazându-se pe practica judiciară și doctrina preexistentă referitoare la infracțiunea de viol și cea de act sexual cu un minor care este completat de observațiile personale ale autorului în privința aspectelor noi despre care nu s-a scris încă în literatura de specialitate.
PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ŞI COMENTATĂ
Admiterea declarației de abținere a unui judecător. Posibilitatea judecătorului abținut de a soluționa o declarație de abținere formulată de un alt judecător în cadrul aceluiași dosar. Trimiterea dosarului la instanța superioară pentru a soluționa declarația de abținere formulată de un judecător de la instanța inferioară, cu notă de Viorel Terzea (fără rezumat)
Regimul juridic al transmiterii părților sociale prin succesiune, cu notă de Lucian Săuleanu (fără rezumat)
Acțiune în anularea hotărârii consiliului local. Reziliere contract concesiune. Efecte, cu notă de Dominic-Alexandru Gidro (fără rezumat)
Acțiune în răspundere civilă delictuală. Prejudiciu suportat de un subdobânditor. Calitate procesuală. Efecte, cu notă de Dominic-Alexandru Gidro (fără rezumat)
