Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
193 views
Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte, reţine următoarele:
Cererea de recurs formulată de revizuentul A., întemeiată formal pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., nu conţine precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate a deciziei recurate, criticile recurentului vizând nemulţumirile sale cu privire la soluţiile pronunţate în cauză.
Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 – 8 din C. proc. civ.
În speţă, cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.
Susţinerile recurentului-revizuent nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunţarea soluţiei cu privire la cererea de revizuire, ci detaliază nemulţumirile sale cu privire la modul în care a fost soluţionată cauza pe parcursul demersului său judiciar.
Or, motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
Prin cererea de recurs revizuentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, ori la considerentele pe care se fundamentează, nu a menţionat care sunt normele legale încălcate şi nu a combătut în vreun fel raţionamentul instanţei prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.
Astfel, prin motivele de recurs dezvoltate de recurentul-revizuent, ulterior expunerii pe larg a situaţiei de fapt, acesta a susţinut că cel de-al doilea proces a fost soluţionat cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la prescripţia extinctivă, iar Decizia civilă nr. 1.255/10.10.2017, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în Dosarul nr. x/2015, nu a analizat excepţiile prescripţiei extinctive şi autorităţii lucrului judecat.
De asemenea, a menţionat că termenul de prescripţie s-a împlinit în anul 2011, iar acţiunea a fost promovată în anul 2015, data la care pretenţiile Comunei x erau prescrise.
Recurentul-revizuent a mai susţinut că, în mod greşit, i-a fost respins, recursul declarat în Dosarul nr. x/2015, ca inadmisibil, în temeiul Deciziei nr. 52/18.06.2018, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Faţă de motivele de recurs invocate, se constată că recurentul-revizuent nu contestă modalitatea în care Curtea de Apel Alba Iulia, a aplicat dispoziţiile legale cu privire la soluţionarea cererii de revizuire, ci aspectele reţinute de Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia nr. 1.255/10.10.2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2015.
Înalta Curte, reţine că aspectele deduse judecăţii prin cererea de recurs vizează aspecte de netemeinicie ale deciziei recurate, iar nu ale nelegalităţii acesteia, care presupun verificări de fond ale cauzei, ce nu pot face obiectul cenzurii de către instanţa de recurs.
În acest context, se constată că recurentul-revizuent a ignorat specificul căii de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici de nelegalitate, care vizează greşita aplicare a legii de către instanţa anterioară.
Aşadar, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.
În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 din C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte, urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului declarat de recurentul-revizuent A., împotriva Deciziei civile nr. 791/2018 din data de 13 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Sursa informației: www.scj.ro.
