Codul fiscal – modificări (Legea nr. 296/2020)

Actul modificat Actul modificator Sumar

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

(M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015; cu modif. ult.)

Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

(M. Of. nr. 1269 din 21 decembrie 2020)

– modifică: art. 7 pct. 18 pct. 26 lit. d), pct/ 37 și pct. 40, art. 12 lit. h)-i), lit. m) și lit. s), art. 13 alin. (1) lit. c), art. 14 lit. a), art. 22 alin. (2), alin. (4)-(5), art. 25 alin. (4) lit. q), art. 26 alin. (1) lit. c), art. 35, art. 39 alin. (6), art. 40^6 alin. (6), art. 43 alin. (5) lit. a), art. 53 alin. (2) lit. b), art. 54, art. 59 alin. (2), art. 60 pct. 6, art. 66, art. 68 alin. (2) lit. c), art. 76 alin. (2) lit. p), art. 76 alin. (3) prima teză, art. 76 alin. (4) lit. a), art. 76 alin. (4) lit. t), art. 76 alin. (4) lit. u), art. 78 alin. (1), art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (ii), art. 78 alin. (4), art. 78 alin. (5), art. 83 alin. (3)-(5), art. 84 alin. (11), art. 85 alin. (1)-(4), art. 85 alin. (6), art. 87, art. 89 alin. (2), art. 92, art. 94 alin. (3), art. 96 alin. (3) lit. b)-c), art. 96 alin. (4), art. 106 alin. (6), art. 107 alin. (3), alin. (5) și alin. (8), art, 107 alin. (9), art. 108 alin. (2), art. 114 alin. (2) lit. l), art. 115 alin. (2), art. 116 alin. (2) lit. b), art. 116 alin. (3), art. 118 alin. (2) partea introductivă și lit. b), art. 119 alin. (1), art. 120 alin. (6), art. 122 alin. (4) lit. a), art. 123 alin. (1), art. 123 alin. (3), art. 125 alin. (1) lit. b), art. 125 alin. (4), art. 131 alin. (3) lit. b), art. 132 alin. (2), art. 135^1, art. 138^1 alin. (1), art. 139 alin. (1) lit. i), art. 140 alin. (2), art. 142 lit. b), art. 142 lit. u), art. 146 alin. (2^1), art. 146 alin. (9), art. 147 alin. (3), titlul V cap. II titlul secț. a 5-a, titlul V. , cap. II titlul secț. a 6-a, art. 151 alin. (12), art. 154 alin. (1) lit. a)-b), lit. d) și lit. r), art. 154 alin. (2), art. 155 alin. (2), art. 157 alin. (1) lit. k), art. 168 alin. (7)-(7^1), art. 169 alin. (3), art. 169 alin. (3^2), art. 170 alin. (2) lit. e), art. 174 alin. (10), art. 183, art. 220^4 alin. (1) lit. g), art. 220^7 alin. (2), art. 223 alin. (1) lit. j) și lit. o), art. 223 partea introductivă a alin. (2), lit. b), lit. e) și lit. g), art. 224 alin. (9), art. 227 alin. (1), art. 228 lit. a)-b), art. 229 alin. (1) lit. c), art. 230 alin. (5) lit. e)-f), art. 231 alin. (1), art. 270 alin. (3) lit. b), art, 270 alin. (7), art. 282 alin. (3) lit. b), art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3, art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1-5, art. 297 alin. (7) lit. b), art. 301 alin. (2), art. 303 alin. (3)-(5), art. 326 alin. (4), art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 1-2, art. 331 alin. (6), art. 336 pct. 9 și pct. 18, art. 343 alin. (5), art. 346 alin. (3), art. 348 alin. (8), art. 356 alin. (2), art. 357, art. 358 alin. (5), art. 359 alin. (1), art. 362 alin. (4)-(5), art. 367 alin. (2), art. 401 alin. (2) lit. b), art. 401 alin. (6), art. 402 alin. (5), art. 405 alin. (1), art. 412 alin. (9), art. 414 denumirea marginală, art. 415 denumirea marginală, anexa nr. 1 la titlul VII nr. crt. 6 coloana 7, art. 453 lit. b), art. 456 alin. (1) lit. h) și lit. s), art. 458 alin. (1) lit. a) și lit. c), art. 459 alin. (3), art. 460 alin. (5) lit. d), alin. (6), alin. (8)-(9), art. 461 alin. (6), art. 461 alin. (9), art. 462 alin. (2), art. 464 alin. (2) lit. g), art. 466 alin. (6), art. 467 alin. (2), art. 469 alin. (1) lit. i), art. 471 alin. (3), art. 488,  art. 489 alin. (1), art. 491 alin. (2), art. 493 alin. (8);

– introduce: art. 8^1, art. 22 alin. (10^1), art. 25 alin. (2^1), art. 25 alin. (4) lit. f^1), art. 25 alin. (12)-(13), art. 29 alin. (4)-(5), art. 31 alin. (2^1), cap. IV^1 „ Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit”, art. 45 alin. (5)-(7), art. 53 alin. (1) lit. n), art. 59 alin. (2^1), art. 68 alin. (7) lit. k^1)-k^2), art. 68 alin. (7^1), art. 68^2, art. 76 alin. (4) lit. ț^1), art. 76 alin. (4) lit. w)-y), art. 78 alin. (2^1), art. 82 alin. (2^1)-(2^2), art. 83 alin. (2^1), art. 84 alin. (3^1), art. 85 alin. (4^1)-(4^9), art. 93 alin. (2) lit. a^1), art. 100 alin. (3)-(4), art. 105 alin. (2) nr. crt. 15, art. 114 alin. (2) lit. a^4), art. 114 alin. (2) lit. k^1), art. 114 alin. (2) lit. n), art. 115 alin. (1^2), art. 116 alin. (3^2)-(3^3), art. 120 alin. (9), art. 123 alin. (1^2), art. 123 alin. (8), art. 130 alin. (3^1), art. 133 alin. (15^2)-(15^6), art. 133 alin. (20), art. 135^2, art. 139^1, art. 142 lit. s) pct. 7, art. 142 lit. w)-z), art. 146 alin. (9^2), art. 146 alin. (12), art. 147 alin. (1^1), art. 147 alin. (3^2), art. 147^1, art. 151 alin. (7^1), art. 151 alin. (19^1), art. 157^2, art. 168 alin. (2^1), art. 168 alin. (11), art. 169 alin . (1^1), art. 169^1, art. 174 alin. (7^1), art. 174 alin. (10^1), art. 174 alin. (18^1), art. 220^6 alin. (2^1), art. 220^7 alin. (1^1), art. 224 alin. (4) lit. c^1), art. 228 alin. (2), art. 230 alin. (2), art, 230 alin. (8), art. 270 alin. (1^1), art. 287 lit. f), art. 316 alin. (6^1)-(6^2), art. 326 alin. (4^1), art. 331 alin. (2) lit. k), art. 340 alin. (6^1), art. 345 alin. (2) lit. e),  anexa nr. 1 de la titlul VII nr. cr. 3 pct. 3.1.3, art. 456 alin. (1) lit. y), art. 456 alin. (6^1), art. 461 alin. (12^1), art. 462 alin. (4^1), art. 464 alin. (7), art. 466 alin. (9^1), art. 467 alin. (4^1), art. 469 alin. (7), art. 471 alin. (8), art. 491 alin. (1^1), art. 495^2;

– abrogă: art. 25 alin. (2) lit. b) pct. 2^1, art. 51 alin. (2)-(3), art. 85 alin. (8^1), art. 86, art. 123 alin. (1^1), art. 169 alin. (3^1), art. 174 alin. (12)-(14), art. 223 alin. (2) lit. c) și lit. h), art. 494 alin. (10) lit. c) și alin. (11).

 

În M. Of. nr. 1269 din 21 decembrie 2020 s-a publicat Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, prin respectivul act normativ se aduc unele modificări și completări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dintre modificările și completările aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

 

Art. 7 pct. 18 pct. 26 lit. d), pct. 37 și pct. 40 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 296/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 7 pct. 18, pct. 26 lit. d), pct. 37 și pct. 40 prevedeau:

„În înțelesul prezentului cod, cu excepția titlurilor VII și VIII, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(…)

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

18. locul conducerii efective – locul în care se iau deciziile economice strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său și/sau locul unde își desfășoară activitatea directorul executiv și alți directori care asigură gestionarea și controlul activității acestei persoane juridice;

(…)

26. persoane afiliate – o persoană este afiliată dacă relația ei cu altă persoană este definită de cel puțin unul dintre următoarele cazuri:

(…)

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.

(…)

37. rezident – orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației europene, și orice persoană fizică rezidentă;

(…)

40. titlu de participare – orice acțiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori la un fond deschis de investiții;”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 7 pct. 18, pct. 26 lit. d) , pct. 37 și pct. 40 se modifică și vor avea următorul conținut:

„În înțelesul prezentului cod, cu excepția titlurilor VII și VIII, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(…)

18. locul conducerii efective – locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină realizează operaţiuni care corespund unor scopuri economice, reale şi de substanţă şi unde este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administraţie; sau

b) cel puţin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine sunt rezidenţi;

(…)

26. persoane afiliate – o persoană este afiliată dacă relația ei cu altă persoană este definită de cel puțin unul dintre următoarele cazuri:

(…)

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv;

(…)

37. rezident – orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene sau orice persoană fizică rezidentă. Rezidentul are obligaţie fiscală integrală în România, fiind contribuabil supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din afara României, conform prevederilor prezentei legi şi ale tratatelor în vigoare încheiate de România;

(…)

40. titlu de participare – orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori deţinerile la un fond de investiţii;”.

 

Art. 8^1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (introdus prin Legea nr. 296/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 8, se introduce un nou articol, art. 8^1, cu următorul conținut:

„Art. 8^1: Locul conducerii efective în România al unei persoane juridice străine

(1) Dacă o persoană juridică străină este considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri la care România este parte, rezidenţa acestei persoane se va stabili potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri.

(2) Rezidenţa în România a persoanei juridice străine se stabileşte de către organul fiscal central competent pe baza chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (8) şi a următoarelor documente anexate la acesta:

a) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a deciziei/hotărârii acţionarilor/asociaţilor/fondatorilor/membrilor consiliului de administraţie/directorilor executivi ai persoanei juridice străine cu privire la stabilirea locului conducerii efective în România;

b) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a actului constitutiv actualizat al persoanei juridice străine;

c) copia legalizată a extrasului de la Registrul Comerţului sau organismului similar din statul străin în care este înregistrată persoana juridică străină, din care rezultă acţionariatul şi aportul acestuia în capitalul persoanei juridice străine; orice modificări ulterioare se comunică organului fiscal central competent în termen de 45 de zile calendaristice de la data producerii lor;

d) copia documentului sau actului privind utilizarea spaţiului din România unde se va exercita efectiv conducerea persoanei juridice străine;

e) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a contractelor încheiate cu directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine având locul conducerii efective în România.

(3) Organul fiscal central competent analizează documentaţia prezentată de persoana juridică străină, stabileşte dacă locul conducerii efective este în România şi notifică persoana juridică străină dacă păstrează rezidenţa statului străin sau devine persoană juridică străină rezidentă în România.

(4) Persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are următoarele obligaţii:

a) să se înregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declaraţiei de înregistrare fiscală/declaraţie de menţiuni/declaraţie de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România în termen de 30 zile de la data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România;

b) să păstreze procesele-verbale ale şedinţelor de consiliu şi ale adunărilor acţionarilor/asociaţilor;

c) să conducă şi să păstreze în România evidenţa contabilă, respectiv să întocmească situaţiile financiare conform legislaţiei contabile din România;

d) să se înregistreze ca plătitor de impozit pe profit;

e) să îşi menţină rezidenţa în România pe o perioadă de cel puţin un an fiscal.

(5) Prevederile titlului II „Impozitul pe profit” din prezentul cod sunt aplicabile şi persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective.

(6) În scopul administrării creanţelor fiscale, organul fiscal central stabileşte şi înregistrează, din oficiu sau la cererea altei autorităţi care administrează creanţe fiscale, un loc al conducerii efective în România al unei persoane juridice străine, care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Stabilirea rezidenţei în România de către o persoană juridică străină nu trebuie să aibă la bază aranjamente artificiale în scopul reducerii impozitelor care ar fi trebuit să fie plătite în statul străin şi nu trebuie să creeze oportunităţi de neimpozitare sau de impozitare mai scăzută în România, inclusiv prin aranjamente de utilizare a convenţiilor fiscale încheiate de România, numai în scopul evitării plăţii impozitelor în beneficiul direct sau indirect al unor rezidenţi din terţe jurisdicţii”.

 

Art. 12 lit. h)-i), lit. m) și lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 296/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 12, lit. h)-i), lit. m) și lit. s) prevedeau:

„Sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, în special următoarele venituri:

(…)

h) veniturile unei persoane juridice străine obținute din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum și veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

i) veniturile unei persoane fizice nerezidente obținute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosință a unei proprietăți imobiliare situate în România, din transferul proprietăților imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deținute la o persoană juridică română, și din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenți români;

(…)

m) venituri reprezentând remunerații primite de nerezidenții ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române;

(…)

s) venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române;”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 12, lit. h)-i), lit. m) și lit. s) se modifică și vor avea următorul conținut:

„Sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, în special următoarele venituri:

(…)

h) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la un rezident;

i) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deţinute la un rezident şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;

(…)

m) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unui rezident;

(…)

s) venituri realizate din lichidarea unui rezident;”.

 

Art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 296/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 13 alin. (1), lit. c) prevedea:

„(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

(…)

c) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 13 alin. (1), lit. c) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

(…)

c) persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective;”.

 

Art. 14 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 296/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 14, lit. a) prevedea:

„Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 14, lit. a) se modifică și va avea următorul conținut:

„Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective, precum şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;”.

 

Art. 22 alin. (2) și alin. (4)-(5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 296/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 22, alin. (2) și alin. (4)-(5) prevedeau:

„(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în funcțiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(…)

(4) În cazul contribuabililor prevăzuți la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (5^2) și art. 52, pentru aplicarea facilității se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la alin. (1), puse în funcțiune începând cu trimestrul în care aceștia au devenit plătitori de impozit pe profit.

(5) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 22, alin. (2) și alin. (4)-(5) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1), pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1) până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.

(…)

(4) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (31) şi art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.

(5) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit”.