67 views
Prima pagină a presei este ținută de ultima decizie a CCR. Aceasta a decis, joi, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor.
„CCR a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: «2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1»”, scrie Adevărul.
Adevărul mai scrie că: „potrivit surselor G4Media.ro, CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. (6): «Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii»”.
Chiar dacă presa consemnează foarte multe dintre părerile liderilor politici în legătură cu această nouă decizie a CCR, ne oprim la părerea președintelui Nicuşor Dan. Acesta a criticat decizia de joi a Curții Constituționale a României.
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris Nicușor Dan pe Facebook, mai arată Adevărul.
Şi tot președintele României, Nicușor Dan, susține că soluția optimă pentru viitorul Guvern este desemnarea unui prim-ministru politic, capabil să își impună autoritatea în fața liderilor partidelor parlamentare.
„Varianta cea mai sănătoasă ar fi un Executiv stabil, cu un mandat de trei ani și jumătate și cu un premier cu susținere politică. Un tehnocrat nu are suficientă influență asupra clasei politice, pentru a impune direcții clare”, a declarat șeful statului, mai scrie Adevărul.
Declarația vine în urma consultărilor informale de miercuri, de la Palatul Cotroceni, unde președintele a discutat cu reprezentanții formațiunilor parlamentare despre criza economică și măsurile necesare pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat.
„Toți participanții au fost de acord că sunt necesare tăieri consistente în cheltuielile publice. Discuțiile au fost constructive, iar de astăzi echipe formate din reprezentanți ai fiecărui partid încep să lucreze la un plan de măsuri concrete. Întrebarea esențială rămâne: cine își va asuma politic aceste tăieri?”, a mai spus președintele Nicuşor Dan, arată Adevărul.
Ministrul UDMR al finanțelor, Tanczos Barna, a admis marți, 27 mai, că statul are mari probleme în a acoperi cheltuielile crescute cu investițiile, salariile și pensiile majorate anul trecut. Este pentru prima dată când ministrul finanțelor face un astfel de anunț.
„Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris Tanczos Barna pe Facebook, notează Libertatea.
„În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile – care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei – au avut un impact major asupra bugetului”, a mai spus a scris Tanczos Barna, mai scrie Libertatea.
O alunecare de teren produsă între stațiile Predeal și Timișu de Sus a paralizat traficul feroviar pe una dintre cele mai circulate rute din țară – București-Brașov – provocând întârzieri de până la șase ore.
„Incidentul s-a produs miercuri, în urma unor ploi abundente, și a afectat grav terasamentul liniei, a transmis Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Avaria a survenit pe firul I de circulație, la kilometrul feroviar 152+550, iar instalația de semnalizare automată a fost scoasă din funcțiune la ora 10:48. Circulația a fost oficial închisă pe acel fir la ora 11:24, ceea ce a obligat trenurile să circule în regim de „cale liberă” pe firul II – o procedură care limitează drastic fluxul de trenuri, generând întârzieri masive.(…) Joi dimineață, haosul a continuat. Trenuri Interregio și Regio au înregistrat întârzieri între 69 și 115 minute. Două garnituri au fost anulate: trenul 16003 București Nord–Brașov și trenul 16008 Brașov–București Nord. Călătorii au fost redirecționați către alte trenuri disponibile. Restricțiile de trafic vor continua încă câteva zile. Potrivit CFR, abia de joi după-amiază întârzierile vor începe să scadă sub 10 minute, însă reluarea completă a circulației normale este așteptată abia săptămâna viitoare”, relatează România liberă.
„Alegerile prezidenţiale din Polonia se apropie de final, cu un al doilea tur programat pentru duminică, 1 iunie, iar cursa este extrem de strânsă între primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, şi naţionalistul Karol Nawrocki, potrivit unui sondaj recent”, informează Reuters, citată de Libertatea.
„Sondajul realizat de Opinia24 pentru TVN 24 arată că Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO), ar obţine 47,4% din voturi, în timp ce Nawrocki, susţinut de conservatorii din PiS, ar primi 46,3%. Un procent de 3,6% dintre respondenţi s-au declarat indecişi, iar 2,7% au refuzat să răspundă. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Rafal Trzaskowski l-a devansat pe Karol Nawrocki cu o diferenţă mică, obţinând 31,4% faţă de 29,5%. De atunci, sondajele au indicat constant o cursă foarte apropiată între cei doi candidaţi”, scrie Libertatea.
„Cei doi candidaţi reprezintă viziuni diferite asupra viitorului Poloniei. Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, susţine o agendă liberală, punând accent pe drepturile femeilor şi relaţiile strânse cu UE şi NATO. În schimb, Karol Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, doreşte o politică inspirată de doctrina Trump, considerând SUA drept principalul aliat al Poloniei. Trzaskowski a promis să colaboreze cu guvernul premierului Donald Tusk şi să anuleze modificările controversate aduse sistemului judiciar în timpul guvernării PiS. Pe de altă parte, Nawrocki a declarat că va bloca reformele lui Tusk, descriind alegerile ca un referendum asupra guvernului actual”, mai scrie Libertatea.
Seară liniştită!
