Magistrații nu doresc reinventarierea arhivei SIPA şi transferarea către alte instituţii a informaţiilor „de interes operativ”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Update 17 august 2016: Magistrații nu doresc reinventarierea arhivei SIPA şi transferarea către alte instituţii a informaţiilor „de interes operativ”

Printr-o scrisoare deschisă, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România i-au solicitat premierului Dacian Cioloş, în data de 16 august 2016, să retragă de îndată proiectul de hotărâre de guvern iniţiat de ministrul justiţiei, Raluca Prună, prin care doreşte reinventarierea arhivei Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (fosta SIPA) şi transferarea către alte instituţii a informaţiilor „de interes operativ”, obţinute de SIPA prin acţiuni de poliţie politică şi grave încălcări ale drepturilor omului, condamnate inclusiv de Comisia Europeană.

Magistraţii au trimis solicitarea premierului Cioloş după ce ministrul justiţiei, Raluca Prună, a afirmat într-o emisiune televizată în seara zilei de 9 august 2016, printre multe inadvertenţe, că scopul acestei hotărâri de guvern este şi acela ca informaţiile „de interes operativ” culese de SIPA să fie „transferate instituţiilor abilitate”.

Magistraţii au comentat în scrisoare mai multe afirmaţii eronate făcute de ministrul justiției în respectiva emisiune, care au mers de la minimalizarea impactului negativ pe care SIPA – condusă de foşti ofiţeri de Securitate – l-a avut asupra justiţiei post-comuniste din România, până la a afirma că arhiva acestui serviciu nu a fost inventariată în ultimii zece ani.

„Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţine că, înainte de a demara orice altă măsură referitoare la arhiva D.G.P.A, se impune prezentarea unui raport complet de către Ministerul Justiţiei, care să evidenţieze concluziile şi responsabilităţile tuturor comisiilor care au funcţionat anterior pentru a cerceta şi inventaria această arhivă”, a spus judecător Gabriela Baltag, preşedinta AMR.

„AMR solicită un raport amănunţit din partea Ministerului Justiţiei despre cele identificate până în prezent cu această arhivă, pentru a înţelege utilitatea iniţiativei de faţă, dar mai ales pentru a avea garanţia că această «cutie a Pandorei», redeschisă periodic, nu urmăreşte, în realitate, alte ţinte”, a mai spus judecătoarea Baltag.

Scrisoarea integrală adresată premierului Cioloș poate fi accesată aici.

Sursa informației

Update 8 august 2016: Ministerul Justiției susține examinarea arhivei fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție

Referitor la scrisoarea deschisă semnată de Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România şi Asociația Procurorilor din România, publicată în data de marți 26 iulie 2016, Ministerul Justiției face următoarele precizări:

„Ministerul Justiției propune acest act normativ ca răspuns la solicitările venite din partea societății civile și din partea unor justițiabili – motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziție a unor documente din arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (D.G.P.A/SIPA).

Considerăm că preocupările exprimate trebuie puse realist în lumina unei situații nereglementate timp de 10 ani și explicate în detaliu în Nota de fundamentare. Precizăm că în anii anteriori au mai fost inițiate demersuri pentru inventarierea arhivei, fără a deveni operaționale (de exemplu în 2013 când un alt proiect de Hotărâre de Guvern a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii).

În opinia Ministerului Justiției, această arhivă trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculații și suspiciuni. Reamintim că una din organizațiile care a semnat scrisoarea deschisă este aceeași organizație care în data de 5 februarie 2016 cerea într-o altă scrisoare deschisă lămurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmând în mod eronat că arhiva ar fi fost transferată către un serviciu de informații.

Pentru toate aceste considerente, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de HOTĂRÂRE privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție, luni 25 iulie 2016. Proiectul de act normativ este promovat cu respectarea tuturor prevederilor legale, inclusiv a celor legate de transparența decizională și supunerea spre dezbatere publică a unui proiect de act normativ. În perioada în care proiectul este supus dezbaterii publice, orice persoană sau organizație interesată poate transmite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la respectivul proiect.

În ceea ce privește chestiunile punctuale menționate în scrisoarea deschisă, facem următoarele precizări în scopul unei informări corecte și responsabile a opiniei publice:

«structura de securitate » menționată în proiect este constituită în temeiul Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a H.G. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. Astfel, potrivit art. 3 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, «structura de securitate » este definită drept „compartimentul specializat în protecția informațiilor clasificate, organizat în cadrul autorităților, instituțiilor publice, agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și al altor persoane juridice de drept public sau privat”.

Potrivit legii, la nivelul autorităților și instituțiilor publice se organizează activitatea de protecție a informațiilor clasificate prin compartimente/birouri/servicii de informații clasificate. […] Stabilirea structurilor de securitate sau a funcționarilor de securitate în cadrul instituțiilor publice este  corelată cu deținerea de informații clasificate de către acestea, respectiv volumul lor. Prin urmare, Ministerul Justiției nu poate răspunde la întrebarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte structuri de securitate, întrucât Ministerul nu coordonează și nu controlează activitatea legată de informațiile clasificate desfășurată de instituțiile din autoritatea judecătorească. Întrebarea trebuie adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește criteriile de stabilire a structurilor de securitate, respectiv a funcționarilor de securitate la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și atribuțiile care privesc gestiunea informațiilor clasificate, acestea sunt definite de art. 29, 31 din H.G. 585/2002.

Proiectul supus dezbaterii publice prevede doar faptul că „documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A. nu pot fi puse, pe perioada desfășurării activității Comisiei, – la dispoziția nici unei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuții cu privire la documentele acestei arhive”. După finalizarea activităţii de inventariere, accesul la aceste documente se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte reglementări în materia prelucrării informațiilor clasificate și a datelor cu caracter personal.”

28 iulie 2016: Dezbatere publică referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție

Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție.

Propunerile, sugestiile sau opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, cod 050741, sector 5, Bucureşti sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

Proiectul de Hotărâre

ART. 1

(1) Pentru inventarierea şi predarea către Arhivele Naţionale a arhivei aparținând fostei Direcții Generale de Protecție şi Anticorupție din subordinea Ministerului Justiţiei, în continuare fosta D.G.P.A., arhivă aflată în prezent în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, se înființează Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în continuare Comisia.

(2) Comisia are următoarele atribuţii principale:

1. a) inventariază arhiva fostei D.G.P.A.;
2. b) propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispoziţiilor legale;
3. c) predă, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administrația Națională a Penitenciarelor, dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. identificate în arhivă;
4. d) predă, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Arhivele Naţionale documentele cu valoare istorică;

Art. 2

(1) Documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A. nu pot fi puse, pe perioada desfăşurării activităţii Comisiei, – la dispoziţia niciunei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuţii cu privire la documentele acestei arhive.

(2) Până la finalizarea inventarierii, documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A nu vor fi supuse niciunui proces de copiere – Comisia va putea furniza informaţii din documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A., dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea instanţelor judecătoreşti române sau străine.

(3) Persoanele fizice sau juridice care doresc sa consulte documente din arhiva fostei D.G.P.A se vor adresa, după predarea acestora, instituțiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e).

ART. 3

(1) Comisia este alcătuită din următoarele persoane:

1. a) doi reprezentanți al Ministerului Justiţiei și doi reprezentanți ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnați de către ministrul justiţiei, dintre care cel puțin? unul cu responsabilități în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă și unul cu responsabilități în gestionarea informațiilor clasificate;
2. b) un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de preşedintele Consiliului;
3. c) un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de către președintele acesteia;
4. d) un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de către procurorul general al acestui parchet.

(2) Instituțiile prevăzute la alin. (1) vor desemna câte un supleant pentru fiecare reprezentant desemnat potrivit prezentei hotărâri.

(3) Membrii Comisiei, precum și supleanții acestora  vor prezenta o declaraţie pe proprie răspundere, întocmită potrivit Anexei nr.1 la prezenta hotărâre, precum şi dovada îndeplinirii condițiilor de acces la informaţii clasificate, potrivit legii.

(4) Comisia este convocată la prima sa şedinţă de ministrul justiţiei sau de  persoana desemnată de către acesta. Cu ocazia primei şedinţe a Comisiei se alege preşedintele acesteia  cu votul majorităţii membrilor Comisiei.

(5) Comisia se consideră legal reunită în prezența majorității membrilor săi.

(6) Deciziile Comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

(7)  Activitatea în cadrul Comisiei nu este remunerată.

ART. 4

Activitatea Comisiei se desfăşoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte reglementări în materia prelucrării informaţiilor clasificate şi a datelor cu caracter personal.

 ART. 5

(1) După inventariere şi în vederea predării arhivei fostei D.G.P.A. către autorităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e). Comisia întocmeşte un raport pe care îl înaintează structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției, formulând, după caz, propunerile prevăzute la art.1 alin. (2) lit.b).

ART. 6

După îndeplinirea procedurilor prevăzute la art. 5, Comisia va preda în cel mult 30 de zile documentele din arhiva fostei a D.G.P.A către autorităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c), d) și e). Cu ocazia predării-primirii se încheie un proces-verbal, după modelul prevăzut în Anexa nr.2.

ART. 7

(1) Secretariatul Comisiei prevăzute de art. 1 alin. (1) este asigurat de Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin câte două reprezentanți din cadrul acestor instituții, desemnați prin ordin al ministrului justiţiei.  Desemnarea celor 2 reprezentanți ai  Administrației Naționale a Penitenciarelor se face prin ordin al ministrului justiţiei  la propunerea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor asigură îndeplinirea atribuţiilor Comisiei prin organizarea accesului în arhivă, potrivit prezentei hotărâri, asigurând, totodată, și custodia  acestei arhive.

ART. 8

Ministrul justiţiei poate emite ordine în vederea aducerii la îndeplinire a prezentei hotărâri.

ART. 9

(1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conducătorii instituţiilor reprezentate în Comisie vor desemna membrii prevăzuți la art. 3 alin. (1), precum și supleanții prevăzuți de art. 3 alin. (2). În același termen vor fi desemnați şi membrii secretariatului prevăzut la art. 7.

(2) Comisia prevăzută la art. 1 alin. (1) va finaliza activitățile prevăzute de prezenta hotărâre în termen de cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia. La propunerea motivată a Comisiei, Ministerul Justiţiei poate propune Guvernului, o singură dată, prelungirea, cu cel mult 6 luni, a  termenului prevăzut la alin. (2).

Nota de fundamentare

Prin Hotărârea Guvernului nr. 637/2004 privind funcţionarea şi atribuţiile Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie^[1] (în continuare D.G.P.A.) din subordinea Ministerului Justiţiei, a fost înfiinţată, ca structură specializată cu personalitate juridică, Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, prin reorganizarea Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie, care a fost desfiinţat.

Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei^[2], această direcție a fost desfiinţată.

Conform dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 127/2006, în termen de 90 de zile de la data intrării sale în vigoare, D.G.P.A. se desfiinţa şi, în acelaşi termen, o comisie specială constituită prin ordin al ministrului justiţiei urma să inventarieze şi să preia arhivele şi documentele în lucru aparţinând D.G.P.A. pe care să le preda ulterior, potrivit ordinului ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, către Arhivele Naţionale şi către instituţiile din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituţii şi Ministerul Justiţiei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2006^[3], termenul de 90 de zile prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 a fost prorogat până la data de 30 iunie 2006, iar la expirarea acestui nou termen nu a mai fost emis, în termen legal, un alt act normativ de prorogare a termenului prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 127/2006.

În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice.

De la data desfiinţării D.G.P.A. şi până în prezent (iulie 2016) au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei o serie de solicitări fie din partea societății civile – de clarificare a acestui aspect, fie din partea unor justiţiabili – motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei D.G.P.A., fără ca aceste solicitări să poată fi legal soluţionate, la acel moment, datorită lipsei de temei legal cu privire la instituţia competentă să desigileze şi să inventarieze, respectiv să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente.

Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor  către autorităţile competente.

Proiectul de act normativ răspunde necesităţilor menţionate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuie să inventarieze documentele  din arhiva D.G.P.A. și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea acestora. Astfel, se reglementează competența Comisiei de a propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispoziţiilor legale. După declasificarea, respectiv trecerea  acolo unde va fi cazul, la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a tuturor documentelor din arhiva D.G.P.A.,  Comisia se va reîntruni pentru a preda documentele după cum urmează:

– dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. identificate în arhivă se predau, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administrația Națională a Penitenciarelor,

-documente identificate ca având valoare istorică se predau către Arhivele Naționale;

– documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, se predau structurii de securitate a Ministerului Justiției.

Având în vedere caracterul exclusiv tehnic al activităţii Comisiei, proiectul de act normativ prevede faptul că documentele nu pot fi puse, pe perioada desfăşurării activităţii Comisiei, la dispoziţia niciunei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuţii specifice, cu excepţia situaţiei în care informaţii din documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A. sunt solicitate de către instanţele judecătoreşti române sau străine, dacă există proceduri judiciare în derulare garanţie suplimentară în acest sens fiind  prezenţa în cadrul  Comisiei  a unui reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii.

Activitatea Comisiei se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celorlalte reglementări în materia prelucrării informaţiilor clasificare şi a datelor cu caracter personal.

Comisia își va desfășura activitatea pentru o perioadă de maxim 6 luni, cu posibilitatea ca, la cererea motivată a acesteia, Ministerul Justiției să poată propună Guvernului, o singură dată, prelungirea activității pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

Sursa informației