63 views
Mulțumesc tuturor. Într-adevăr, nu mă așteptam la acest mesaj trimis din partea coordonatorului meu de doctorat, doamna prof. univ. dr. Adriana Duțescu. Îi mulțumesc frumos, nu știam. Chiar mă gândeam că dezbatem acum o temă referitoare la impozite și taxe și mă pregăteam: oare ce ar fi mai important? Să știți că acest eveniment s-a conturat într-un mod extrem de firesc. Conferința Națională de Insolvență din septembrie s-a mutat în mai, iar acest proiect al meu a ieșit mai repede decât anticipam, anticipam undeva în vară, dar s-a întâmplat tot în mai. Cărțile le-am văzut și eu, efectiv, acum o săptămână și cele pe care dvs. le aveți la mapă chiar de ieri sunt.
Procedura reorganizării judiciare. O perspectivă economică, în această zonă, aș spune, eminamente juridică, frumoasă și complexă, ceea ce o face probabil atât de interesantă. Motivația cărții a fost, într-adevăr, această discrepanță care există între literatura juridică și literatura economică în această zonă a procedurilor de reorganizare judiciară. Cred că cu toții am experimentat soluții juridice care, din punct de vedere economic, s-au dovedit a fi, să le spun, poate nesustenabile, mă gândesc, iar și noi, economiștii, probabil că am avut raționamente economice care s-au lovit de bariere procedurale, poate aparent insurmontabile. Și cred că tocmai această tensiune creativă între cele două zone m-a condus spre a cerceta mai în profunzime, în mod special acea zonă legată de decizia de reorganizare, de analiza capacității companiilor de a se reorganiza, acest proces de filtrare care, în mod normal, ar trebui să aibă loc când discutăm de procedura de reorganizare judiciară, acolo unde, într-adevăr, că se întâmplă erori, fie că vorbim despre companii care au capacitatea să se reorganizeze și, din păcate, ajung în faliment, fie că vorbim despre acești datornici romantici care se ascund sub umbrela insolvenței, chiar și atunci când, poate, cea mai oportună decizie sau rezonabilă decizie ar fi falimentul companiei.
Lucrarea pornește de la fundamente teoretice care poziționează, la nivel central, procedura reorganizării în acest sistem al insolvenței și integrează o serie de teorii, concepte, spre exemplu, teoria creșterii economice, a ciclurilor economice care explică această distrugere creativă care are loc datorită progresului tehnic, care niciodată nu este unul gradual sau nu este unul prietenos, să zic, ci mai degrabă intempestiv și neplăcut și generează această înlocuire constantă în economie, înlocuirea acestor elemente vechi cu elemente noi. Și, desigur că, ca acest proces să aibă loc, este nevoie să existe pe piață oportunități simple, accesibile de intrare pe piață și de ieșire de pe piață și legislația insolvenței exact acest lucru îl pune la dispoziție, o oportunitate de ieșire din piață într-un mod ordonat, într-un mod controlat. Desigur că literatura a fost abordată și m-a preocupat această evoluție a legislației, în timp s-au conturat două mari perspective, perspectiva procedurală care pornește de la acest contract preexistent între debitor și creditorii săi și care încearcă, într-un fel sau altul, să rezolve problema dintre ei, respectiv repartizarea acestor fonduri care niciodată nu sunt suficiente. În cel mai rău caz încearcă să amâne această executare, poate prematură, a debitorului și desigur că, în această perspectivă, lichidarea sau continuarea activității debitorului ar trebui să fie un element decis de piață, de mecanismele pieței.
Realitatea ne-a dovedit faptul că insolvența este mai mult decât o simplă procedură, are multiple implicații economice, sociale și atunci într-o ultimă perspectivă, teoretică de această dată, a fost analizată și, din acest motiv, procedurile acestea de reorganizare și de acordare a celei de-a doua șanse au căpătat o atât de mare însemnătate. În plus, în carte veți regăsi foarte multe subiecte legate de eficiență, de eficacitate în această zonă de insolvență, de performanța companiilor care sunt reinserate în circuitul economic sau de probleme cu care se confruntă piața de insolvență, selecție adversă sau asimetrii informaționale, sau o serie de studii tot în această zonă a procedurilor de reorganizare referitoare la studii derulate pentru analiza capacității de reorganizare sau aceste teste privind estimarea falimentului, precum și o serie de informații extrem de interesante despre modul în care informațiile financiar-contabile influențează raționamentul profesional.
Desigur că mulțumesc domnului Fuerea pentru că a prezentat și partea practică a lucrării, un test simplu, zic eu, un instrument accesibil pentru practicienii în insolvență, care îi poate ajuta dacă doresc să analizeze capacitatea unei companii de a se reorganiza. El se numește simplu, testul capacității de reorganizare, pentru că nu aveam un astfel de instrument în zona noastră și de fiecare dată analizam din punct de vedere cantitativ acest eveniment. Desigur că se subscrie studiilor actuale în domeniu care recomandă utilizarea variabilelor calitative pentru analiza capacității de reorganizare a companiilor, nicidecum a celor cantitative, cu alte cuvinte, acea analiză clasică pe care o facem noi pe bază de indicatori financiari. Asta de ce? Pentru că, în general, nu putem să cuantificăm ce debitor poate să suporte o procedură de reorganizare și ce debitor nu poate să facă față acestei proceduri.
Simt așa privirea lui Cătălin, care vine spre mine așa, și atunci voi încerca să finalizez mulțumindu-vă tuturor, invitându-vă să descoperiți această carte, care conține foarte, foarte multe elemente. Mulțumesc frumos colegilor practicieni în insolvență care m-au ajutat și m-au sprijinit și cu răspunsuri la chestionar, și cu teste realizate pe companii care au parcurs această procedură de reorganizare. O parte au intrat în faliment, dar o parte s-au reorganizat cu succes. Dacă nu ar fi fost acest sprijin, nu aș fi reușit să calibrez modelul de analiză și nu aș fi reușit să testez, astfel încât să pot să vin cu concluzii rezonabile. În subsidiar, aș dori să mai adaug faptul că există și o comparație între utilizarea tuturor acestor modele de analiză, fie că pe bază de indicator calitativ, cantitativ sau raționamentul profesionistului practician în insolvență. Există o comparație, puteți să vedeți rezultatele la finalul cărții, la finalul cercetării. În rest, mulțumesc frumos domnului Fuerea pentru sprijin, pentru această prefață care mie, poate și subiectivă fiind, mi se pare excepțională. Mulțumesc frumos doamnei Țăndăreanu, editor în cadrul acestei colecții, Biblioteca Dreptul Insolvenței, și care a avut curajul să accepte să publice în cadrul colecției o perspectivă economică.
Și, în ultimă instanță, aș dori să mulțumesc frumos organismului profesional UNPIR și conducerii UNPIR, pentru că atât de mult au sprijinit aceste demersuri de cercetare, de publicare și cred că, datorită lor, fiecare practician are în colecția proprie o bibliotecă a insolvenței și este și motivul pentru care această carte se regăsește la mapa dumneavoastră. Mulțumesc frumos domnului Bălan, mulțumesc frumos tuturor membrilor din Comitetul Național de Conducere, doamnei Sîrbu Anca Cristina, care mi-a fost alături în această perioadă, și mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru acest răgaz de timp.
