Ziua independenţei

10 mai este o zi cu semnificații puternice pentru istoria statul român. Pe 10 mai 1866 și-a început domnia primul Rege al României, Carol I, pe 10 mai 1877, România și-a câștigat independența, iar pe 10 mai 1881 țara a devenit regat. Din aceste motive, pe 10 mai, românii au sărbătorit Ziua națională a României, din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia și a venit la putere regimul comunist.

News.ro oferă azi detalii despre programul manifestărilor din acest an, de la București și de la Blaj, consacrate Zilei Regalității.

„Petrecere în grădina Palatului Elisabeta, concert de muzică de fanfară și demonstrație de măiestrie a mânuirii armei în Piața Palatului Regal, concert la Sala Radio, lansări de carte, vernisaj și Gala anuală a Asociației Furnizorilor Casei Regale a României sunt câteva dintre evenimentele care prilejuiesc celebrarea Zilei Regalității la București”, notează News.ro.

CCR a amânat luarea unei decizii în privința respingerii cererii de revocare a procurorului șef DNA de către președintele țării.

„Decizia Curții Constituționale privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Justiției, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, ca urmare a respingerii de către șeful statului a cererii de revocare a șefei DNA, a fost amânată pentru 30 mai”, scrie azi News.ro.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat azi în ședința Curții Constituționale, că refuzul președintelui Iohannis de revocare a procurorului șef al DNA, motivat prin lipsa oportunității politice, este de natură să creeze un blocaj instituțional.

„În declarațiile publice, președintele a afirmat și a repetat faptul că nu se poate da curs propunerii de revocare din motive de oportunitate politică. (…) Noi am considerat și considerăm că refuzul președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcția de procuror-șef a doamnei Laura Codruța Kovesi, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a acestei măsuri, este de natură să creeze un blocaj instituțional, prin împiedicarea finalizării procedurii de revocare (…), cu consecința unui conflict juridic de natură constituțională dintre cele două autorități publice”, a spus ministrul Tudorel Toader, scrie Agerpres.

În replică, Simina Tănăsescu, consilier presidențial, a afirmat azi în ședința Curții Constituționale, că refuzul președintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituțional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri și exercitarea unei atribuții legale a șefului statului.

„Finalizarea unei proceduri, căci nu e niciun blocaj, finalizarea unei proceduri legale, printr-un act administrativ emis de președintele României, nu a blocat nimic, a încheiat o procedură. Nu e un blocaj, e finalizarea unei proceduri. Această finalizare nu împiedică în niciun fel declanșarea unei ulterioare, posibile, viitoare proceduri, nici dorită, nici nedorită, dar nu blochează nimic. Este exercitarea unei atribuții legale pe care, în cazul nostru, Președintele României o are”, a spus consilierul prezidențial, Simina Tănăsescu, în fața judecătorilor CCR, scrie Agerpres.

Tot Curtea Constituțională a respins azi sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind legea referitoare la încetarea unor interdicții pentru parlamentari.

Potrivit unui comunicat, transmis Agerpres: „Plenul CCR s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Conform aceleiași surse, decizia este definitivă și general obligatorie și va fi comunicată președintelui României”.

La Înalta Curte de Casație și  Justiție în Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri s-a pronunțat o nouă decizie.

„Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat miercuri de Înalta Curte de Casație și  Justiție la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, pentru trafic de influență. În același dosar, fostul deputat Ioan Adam a primit 2 ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influență, iar Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, – 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la trafic de influență.În acest dosar, (…) Fostul ministru Tudor Chiuariu și Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva), inculpați în dosar, au fost achitați pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălarea banilor, respectiv constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Totodată, Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, iar Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – tot la 3 ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influență. Gabriela Sturdza (Gabriela Rodica Zaharia) a primit 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la cumpărare de influență. Decizia nu e definitivă”, notează Agerpres.

Într-un alt dosar de la Instanța Supremă, în care Radu Mazăre este judecat, alături de fratele său, Alexandru, pentru fapte de corupție în legătură cu construirea de locuințe sociale în campusul „Henri Coandă” din Constanța s-a stabilit un nou termen pentru 7 iunie. Între timp, fostul edil al Constanței se pare că a cerut azil politic în Madagascar.

„Radu Mazăre a solicitat azil politic în Madagascar, anunță România TV. Informația vine de la avocatul fostului edil al Constanței care a depus astăzi la instanță un certificat de solicitare de azil, care ar atesta că acesta este azilant în Madagascar pe o perioadă de un an”, notează Cotidianul. 

Cotidianul mai scrie: „Astăzi, instanța a anunțat că a sosit răspunsul transmis de DNA privind implicarea SRI în dosar. În acest context, apărătorii au solicitat un nou termen pentru a studia răspunsul procurorilor anticorupție. Magistrații au admis solicitarea avocaților, stabilind un nou termen pentru 7 iunie”.

În finalul Revistei scriem despre o ultimă dispoziție a parlamentului elen.

„Parlamentul grec a votat miercuri o dispoziție ce autorizează primirea de copii în plasament de către cuplurile homosexuale aflate în uniune civilă, în pofida opoziției dreptei și a extremei drepte din Grecia”, informează AFP, citată de Agerpres.

Seară frumoasă!