Viktor Orban: „Ungaria este «târâtă în război», dar conducerea ei este suficient de puternică să ţină ţara departe de conflict”

2 mart. 2023
Vizualizari: 280

Companiile care evită sancțiunile economice impuse de UE, Rusiei, ca răspuns la invadarea Ucrainei, ar putea intra în atenția Parchetului European.

„Șefa parchetului european, Laura Codruța Kovesi, care a supervizat anchete privind fraude în valoare estimată de 14 miliarde de euro în 2022, intenționează să îi ia în vizor acum pe cei care ocolesc sancțiunile adoptate împotriva Rusiei”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Comisia Europeană ne-a întrebat dacă putem să ne ocupăm de acest lucru. Răspunsul nostru a fost: «Da, putem să o facem. Suntem pregătiți»”, a arătat Kovesi, într-un interviu pentru AFP, scrie Agerpres.

„Avem procurori specializați. Avem birouri în 22 de state membre (…) Suntem singurul instrument disponibil în acest moment la nivel european pentru a combate această formă de criminalitate”, a mai spus Kovesi, scrie Agerpres.

La Chișinău, majoritatea parlamentară de la Chișinău a inițiat un proiect de lege prin care expresia „Limba moldovenească” va fi înlocuită cu „Limba română” în Republica Moldova.

„Proiectul a fost înaintat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care dețin 63 din cele 101 locuri în Parlament. PAS este partidul din care provin șefa statului, Maia Sandu, și liderul Parlamentului, Igor Grosu”, scrie România liberă.

Subiectul este comentat pe larg de Deutsche Welle.

„Deputații din majoritatea parlamentară cred că vor putea ocoli metoda tradițională de amendare a Constituției, care presupune votul a cel puțin 67 de deputați, ceea ce generează noi controverse și dispute juridice”, notează Deutsche Welle.

„Moscova și opoziția pro-rusă de la Chișinău (comuniștii și socialiștii) critică însă proiectul majorității parlamentare, invocând inclusiv necesitatea organizării unui referendum. Moscova și propaganda rusească, în comun cu guvernanții pro-ruși sau pro-europeni falși pe care i-a avut Moldova pe parcursul ultimelor trei decenii, au „muncit” din greu la acreditarea percepției perfide că românii și moldovenii reprezintă două națiuni distincte, cu istorii diferite și că limbile română și moldovenească, la fel, ar fi diferite”, mai scrie Deutsche Welle.

„În decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că textul Declarației de Independență a țării, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu textul Constituției și face corp comun cu Legea Supremă. Prin urmare, deși în Constituție a rămas scrisă «limba moldovenească», s-a statuat că aceasta este echivalentă cu limba română și s-a oferit astfel temei legal pentru utilizarea glotonimului «limba română» nu doar în școlile și instituțiile de cercetare, așa cum era până atunci, ci și la nivel oficial în instituțiile statului, inclusiv în documentele elaborate de Parlament, Guvern și alte instituții de stat”, mai arată Deutsche Welle.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru modificarea Llegii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare. Camera Deputaților a adoptat, decizional, Proiectul de lege pe 15 februarie.

Astfel „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute la alin. 1 au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în Legea promulgată de șeful statului, scrie News.ro.

Dorin Cioabă a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă prilejuită de Conferința Europenă a Romilor, că ia în calcul să îl dea în judecată pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pentru a fi recunoscută robia romilor, precum și contribuția adusă de aceștia de-a lungul timpului, la construcția de biserici și mănăstiri.

„Anul acesta am ajuns la 167 de ani de la dezrobirea romilor și am amânat puțin acest eveniment pe care noi îl comemorăm. Este o parte, să zicem așa, neagră a istoriei noastre, pentru că am stat atâta timp în robie, iar după sfârșitul acestei robii a urmat și Holocaustul, care practic a decimat întreaga comunitate de romi și a făcut în așa fel încât să ajungem în situația în care ne aflăm”, a declarat Dorin Cioabă, scrie Libertatea.

„Așa cum Papa de la Roma când a fost în vizită în România, la Blaj, și-a cerut scuze în numele bisericii pentru Holocaust, (…) cred că și Biserica Ortodoxă ar fi putut și ei să facă acest lucru. Iar noi credem că este o reparație morală această recunoaștere”, a mai spus Cioabă notează Libertatea.

„Ne dorim doar atât, recunoaștere a ceea ce a fost. În cazul în care Biserica Ortodoxă va refuza, așa cum a făcut-o de atâtea ori, noi atunci vedem nevoiți să apelăm la instanța de judecată, să apelăm la Academia Română, să apelăm la toate instituțiiile care ne pot ajuta în dovedirea actelor pe care le-au făcut aceștia cu comunitatea de romi”, a mai afirmat Dorin Cioabă, scrie Libertatea.

Reacția BOR nu a întârziat.

„Nu este nevoie de un doctorat în istorie universală pentru a afla că lumea, până relativ recent în epoca modernă, a fost organizată strict pe principii ierarhice care structurau piramidal societatea, formată din varii categorii de oameni incluse în sistemul politico-social al vremurilor. Așa a funcționat lumea multe mii de ani, conceptul de autonomie personală sau de persoană juridică apărând foarte târziu”, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, scrie Libertatea.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Așa cum limpede și documentat a arătat în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române și Părintele Patriarh Daniel, «o cercetare onestă a fenomenului robiei romilor» din Țările Române trebuie să aibă în vedere contextul internațional al epocii, nu doar pe cel local. Robia a făcut parte din viața socială a Țărilor Române medievale în aceeași măsură în care a fost o instituție a societăților învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia țaristă, dar și la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franța, Marea Britanie, țări în care s-a dezvoltat mișcarea aboliționistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reușit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeași perioadă ca și în Țările Române sau chiar după Țările Române”, susține Patriarhia, mai scrie Libertatea.

„Ungaria este «târâtă în război», dar conducerea ei este suficient de puternică să țină țara departe de conflict”, a declarat Premierul ungar, Viktor Orban, într-un interviu acordat publicației elvețiene, Weltwoche, citat de MTI și Cotidianul.

„Orban a subliniat că Ungaria a fost grav afectată de sancțiunile impuse Rusiei de UE, care au dus la creșterea prețului la petrol și gaz, costul asigurării necesarului de energie al industriei ungare crescând de la 7 miliarde de euro în 2021 la 17 miliarde în 2022. El a insistat că acest război «nu poate fi câștigat», notând că «Ucraina se află în fața unei puteri nucleare cu 140 de milioane de locuitori», iar «Rusia este în fața întregii NATO»”, scrie Cotidianul.

„Este un impas care poate ușor degenera într-un război mondial”, a spus Orban, mai arată Cotidianul.

„Putin mi-a spus că problema lui o reprezintă bazele americane de rachete din Polonia și România și posibila extindere a NATO în Ucraina și Georgia pentru a staționa arme pe teritoriul lor. De asemenea, americanii s-au retras din acorduri importante de dezarmare”, a mai adăugat Premierul maghiar, scrie Cotidianul.

Seară liniștită!

 

Viktor Orban: „Ungaria este «târâtă în război», dar conducerea ei este suficient de puternică să țină țara departe de conflict” was last modified: martie 2nd, 2023 by Claudiu Pamuc

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: