Viitura de pe Dunăre va ajunge în România pe 1 octombrie

Specialiștii de la Administrația Națională Apele Române afirmă că viitura de pe Dunăre va ajunge mai târziu decât se estima, adică în 1 octombrie, datorită atenuării în zonele natural inundabile din Serbia.

„Debitele Dunării la intrarea în ţară sunt astăzi la valoarea de 6.600 mc/s (aproape dublu faţă de media multianuală a lunii septembrie, 3.800 mc/s), vor fi în creştere ajungând până la valoarea maximă de 8.000 mc/s în data de 1 octombrie, conform prognozei emise de colegii noştri de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor”, susțineau miercuri, reprezentanții Administrației Apele Române, scrie News.ro.

„Menţinem monitorizarea strictă a nivelurilor şi a liniei de apărare de la Dunăre, iar în situaţia în care se vor emite şi alte avertizări formaţiile de intervenţie vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici. Hidrologii de la nivelul celor 7 Administraţii Bazinale de Apă – Apele Române Banat, Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeş-Vedea, Apele Române Buzău-Ialomiţa, Apele Române Prut-Bârlad şi Apele Române Dobrogea-Litoral transmit permanent informaţiile despre nivelurile Dunării în vederea reactualizării prognozelor şi după caz a emiterii unor noi avertizări/atenţionări hidrologice”, au mai precizat reprezentanții Administrației Apele Române, mai arată News.ro.

„Mii de saci, materiale şi utilaje au fost aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării. Totodată, au fost inspectaţi la pas cei 1.100 de kilometri de diguri, precum şi punctele vulnerable care au fost, în funcţie de situaţie, consolidate”, mai notează News.ro.

Biroul Electoral Central a amânat luni să dea un punct de vedere în cazul solicitării liberalilor privind candidatura șefului statului la alegerile parlamentare şi a cerut reprezentanților PNL să transmită şi documentele la care se face referire în adresa pe care au transmis-o.

„Având în vedere adresa dumneavoastră nr. 129/23.09.2024 transmisă către BEC pentru alegerea Camerei şi Senatului din anul 2024, (…) vă rugăm să ne transmiteţi documentele la care se face referire în respectiva adresă, deoarece acestea nu au fost ataşate”, a fost răspunsul BEC, scrie Agerpres.

„PNL a cerut BEC să adopte o hotărâre în interpretarea dispoziţiilor art. 52, alin.5 din Legea 208/2015 privind alegerea Camerei şi Senatului, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea AEP, în sensul în care este necesară clarificarea noţiunii de «candidat independent»”, mai arată Agerpres.

Apropierea alegerilor parlamentare și prezidențiale ascute săbiile din coaliția PSD-PNL. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine că Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a atras niciun euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate României din exercițiul financiar european 2021-2027.

„Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reuşit să atragă niciun euro din fondurile structurale şi de coeziune care sunt alocate României din exerciţiul financiar european 2021-2027. Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, susţine Mureşan, arată News.ro.

„Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 şi 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate ţării noastre în exerciţiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbţie de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbţia fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbţie”, a adăugat Mureşan, mai scrie News.ro.

În replică, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că Guvernul Ciolacu a deblocat absorbția de fonduri europene 2021-2027.

„Pentru că există o serie de interpretări sau distorsionări ale realităţii făcute în cheie electorală, cred că este binevenită o prezentare corectă a trecutului şi prezentului în legătură cu absorbţia de fonduri europene. Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 şi a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea şi implementarea proiectelor din fonduri structurale şi de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027. De asemenea, Guvernul Ciolacu a reuşit închiderea exerciţiului financiar 2014-2020 cu o absorbţie de peste 99%, salvând aproximativ 6 miliarde euro care erau în risc de dezangajare la preluarea mandatului”, a declarat ministrul Câciu, scrie Gândul.

Ministrul Fondurilor Europene a mai adăugat că în iunie 2023, când Guvernul Ciolacu s-a instalat şi am preluat mandatul de ministru, România avea un grad de absorbție de 74% din exercițiul 2014-2020, aflându-se la doar șase luni distanță de a pierde ireversibil în jur de 6 miliarde euro.

„Pe exerciţiul 2021-2027, nu avea nimic demarat, nici un apel de proiecte, nici un contract semnat, nici o plată făcută. Zero pe toata linia 2021-2027 şi un risc de pierdere a 6 miliarde euro din exerciţiul 2014-2020. Accentul pe care l-am pus a fost, pe de o parte, de a aduce cei 6 miliarde euro în vistieria economiei românești(care erau în risc de a fi pierduți pentru totdeauna) iar, pe de alta parte, de a demara, accelerat, implementarea noului cadru financiar(în scopul de a recupera ceea ce nu s-a făcut la timp).  Cum stăm azi? Am recuperat cei 6 miliarde euro (pe care erau să-i piardă cei de dinainte) şi avem un grad de absorbție de peste 99% pe exerciţiul 2014-2020, a mai arătat ministru Câciu, notează Gândul.

„Ministrul anunţă că pentru exercitiul 2021-2027, de la zero apeluri am ajuns la 368 de apeluri cu 58% din alocare deja pusă la dispozitia beneficiarilor de la zero valoare contracte la 20 de miliarde euro contractate şi de la zero plăţi făcute la peste 1,4 milioane euro deja plătite doar pe programele din Coeziune, iar până la final de an, valoarea platilor va depăși 2 miliarde euro şi 1,2 miliarde euro în conturile României, iar până la final de an vom primi încă 1,8 miliarde”, mai scrie Gândul.

Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a adoptat, marţi, prevederile privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la prezidențiale.

„Potrivit deciziei, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, în preziua votării, între orele 18,00 şi 20,00. Prin excepţie, cererile, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse, la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, 22 noiembrie 2024, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice”, scrie Agerpres.

Seară liniștită!

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II