Viitura de pe Dunăre va ajunge în România pe 1 octombrie

Specialiștii de la Administrația Națională Apele Române afirmă că viitura de pe Dunăre va ajunge mai târziu decât se estima, adică în 1 octombrie, datorită atenuării în zonele natural inundabile din Serbia.

„Debitele Dunării la intrarea în țară sunt astăzi la valoarea de 6.600 mc/s (aproape dublu față de media multianuală a lunii septembrie, 3.800 mc/s), vor fi în creștere ajungând până la valoarea maximă de 8.000 mc/s în data de 1 octombrie, conform prognozei emise de colegii noștri de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor”, susțineau miercuri, reprezentanții Administrației Apele Române, scrie News.ro.

„Menținem monitorizarea strictă a nivelurilor și a liniei de apărare de la Dunăre, iar în situația în care se vor emite și alte avertizări formațiile de intervenție vor fi dublate cu agenți hidrotehnici. Hidrologii de la nivelul celor 7 Administrații Bazinale de Apă – Apele Române Banat, Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeș-Vedea, Apele Române Buzău-Ialomița, Apele Române Prut-Bârlad și Apele Române Dobrogea-Litoral transmit permanent informațiile despre nivelurile Dunării în vederea reactualizării prognozelor și după caz a emiterii unor noi avertizări/atenționări hidrologice”, au mai precizat reprezentanții Administrației Apele Române, mai arată News.ro.

„Mii de saci, materiale și utilaje au fost aduși aproape de sectorul românesc al Dunării. Totodată, au fost inspectați la pas cei 1.100 de kilometri de diguri, precum și punctele vulnerable care au fost, în funcție de situație, consolidate”, mai notează News.ro.

Biroul Electoral Central a amânat luni să dea un punct de vedere în cazul solicitării liberalilor privind candidatura șefului statului la alegerile parlamentare și a cerut reprezentanților PNL să transmită și documentele la care se face referire în adresa pe care au transmis-o.

„Având în vedere adresa dumneavoastră nr. 129/23.09.2024 transmisă către BEC pentru alegerea Camerei și Senatului din anul 2024, (…) vă rugăm să ne transmiteți documentele la care se face referire în respectiva adresă, deoarece acestea nu au fost atașate”, a fost răspunsul BEC, scrie Agerpres.

„PNL a cerut BEC să adopte o hotărâre în interpretarea dispozițiilor art. 52, alin.5 din Legea 208/2015 privind alegerea Camerei și Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea AEP, în sensul în care este necesară clarificarea noțiunii de «candidat independent»”, mai arată Agerpres.

Apropierea alegerilor parlamentare și prezidențiale ascute săbiile din coaliția PSD-PNL. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a atras niciun euro din fondurile structurale și de coeziune alocate României din exercițiul financiar european 2021-2027.

„Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021-2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, susține Mureșan, arată News.ro.

„Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a adăugat Mureșan, mai scrie News.ro.

În replică, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că Guvernul Ciolacu a deblocat absorbția de fonduri europene 2021-2027.

„Pentru că există o serie de interpretări sau distorsionări ale realității făcute în cheie electorală, cred că este binevenită o prezentare corectă a trecutului și prezentului în legătură cu absorbția de fonduri europene. Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027. De asemenea, Guvernul Ciolacu a reușit închiderea exercițiului financiar 2014-2020 cu o absorbție de peste 99%, salvând aproximativ 6 miliarde euro care erau în risc de dezangajare la preluarea mandatului”, a declarat ministrul Câciu, scrie Gândul.

Ministrul Fondurilor Europene a mai adăugat că în iunie 2023, când Guvernul Ciolacu s-a instalat și am preluat mandatul de ministru, România avea un grad de absorbție de 74% din exercițiul 2014-2020, aflându-se la doar șase luni distanță de a pierde ireversibil în jur de 6 miliarde euro.

„Pe exercițiul 2021-2027, nu avea nimic demarat, nici un apel de proiecte, nici un contract semnat, nici o plată făcută. Zero pe toata linia 2021-2027 și un risc de pierdere a 6 miliarde euro din exercițiul 2014-2020. Accentul pe care l-am pus a fost, pe de o parte, de a aduce cei 6 miliarde euro în vistieria economiei românești(care erau în risc de a fi pierduți pentru totdeauna) iar, pe de alta parte, de a demara, accelerat, implementarea noului cadru financiar(în scopul de a recupera ceea ce nu s-a făcut la timp).  Cum stăm azi? Am recuperat cei 6 miliarde euro (pe care erau să-i piardă cei de dinainte) și avem un grad de absorbție de peste 99% pe exercițiul 2014-2020, a mai arătat ministru Câciu, notează Gândul.

„Ministrul anunță că pentru exercitiul 2021-2027, de la zero apeluri am ajuns la 368 de apeluri cu 58% din alocare deja pusă la dispozitia beneficiarilor de la zero valoare contracte la 20 de miliarde euro contractate și de la zero plăți făcute la peste 1,4 milioane euro deja plătite doar pe programele din Coeziune, iar până la final de an, valoarea platilor va depăși 2 miliarde euro și 1,2 miliarde euro în conturile României, iar până la final de an vom primi încă 1,8 miliarde”, mai scrie Gândul.

Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a adoptat, marți, prevederile privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la prezidențiale.

„Potrivit deciziei, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizată în țară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu își pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secția de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral al secției de votare, în preziua votării, între orele 18,00 și 20,00. Prin excepție, cererile, precum și copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse, la biroul electoral județean sau la biroul electoral al sectorului municipiului București, cel mai târziu vineri, 22 noiembrie 2024, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice”, scrie Agerpres.

Seară liniștită!