Viața este atât de colorată și diversă și, din păcate, imprevizibilă, încât reacțiile de cele mai multe ori nu pot fi anticipate

Mircea Fica: Bună ziua. Suntem la Zilele Baroului București, în data de 22 septembrie 2018, stăm de vorbă cu dl Dan Oancea, care este în conducerea UNBR. Vă rugăm frumos să ne spuneți cum a evoluat în ultimul an profesia și care sunt perspectivele de evoluție în următoarea perioadă. Este o viață politică tumultuoasă, se schimbă legile… Cum sunt afectați avocații de aceste fenomene.

Dan Oancea: Mulțumesc și bună ziua! Întrebarea e foarte grea. Și ne-ar trebui mult ca să vorbim, să putem face o radiografie pe toate elementele pe care le-ați adus în discuție. Așa că mă voi referi la partea finală a întrebării dumneavoastră, pentru că bănuiesc că vă interesează în ce măsură avocații sunt implicați în viața cetății și dacă contextul actual – social, economic, politic – este, sau nu, de natură să influențeze rolul avocatului în cetate. Sigur că răspunsul este da, nu se poate ca mediul să nu influențeze activitatea unei profesii – mediul social, economic, politic – și avocații sunt, poate, cei mai fini receptori ai modificărilor care se produc în societate, pentru simplul motiv că ei asistă, reprezintă cetățeanul.

Mircea Fica: Avocatul este, de fapt, un barometru.

Dan Oancea: Este un barometru, așa cum și cetățeanul, care este subiect al raporturilor cărora el le este supus, la fel și avocatul, ca apărător al cetățeanului, resimte în egală măsură orice astfel de modificări în climatul social. Sigur că ideal este ca, într-o societate așezată, ordonată, lucrurile să se petreacă într-un mod oarecum liniar și previzibil. Din păcate, la noi nu prea ai timp să te plictisești. Viața este atât de colorată și diversă și, din păcate, imprevizibilă, încât reacțiile de cele mai multe ori nu pot fi anticipate. Cert este, însă, că viața avocatului în cetate nu este una ușoară. Pentru că el, pe de o parte – și aici mă refer la tema conferinței de astăzi – este independent, iar această independență costă; are un preț. Are prețul mare, în sensul că cel care vrea să fie independent trebuie să fie independent inclusiv sub aspect economic, pentru că dependența economică atrage, mai devreme sau mai târziu, și un alt fel de dependență. Iar aceasta ar intra în conflict cu valorile fundamentale ale profesiei. Aceasta înseamnă că avocatul va trebui să se susțină singur financiar, această susținere suferă foarte mult în ultimul timp, pentru că este dictată de liniaritatea evoluției economice a țării, iar, după cum știm, lucrurile nu prea se petrec liniar și din această cauză este foarte dificil să supraviețuiești ca avocat, într-o societate cu o anumită doză de instabilitate – și economică, și, după cum se vede, și pe plan politic. Și atunci, sigur că rolul avocatului este mult mai greu și, dacă vorbim și de implicarea sa activă în viața cetății, în sensul participării la luarea deciziilor, chestiunea comportă și alte elemente care pot fi aduse în discuție, în sensul că totdeauna avocatul va trebui să-și facă el loc la masă, rareori va fi invitat să concure în luarea unor decizii ale cetății. Și cred că cel mai bun și cel mai important for ar fi cel legislativ, în care avocații sunt reprezentați, atât la nivelul Camerei Deputaților, cât și Senatului, și unde avocații care sunt și deputați sau senatori au șansa de a promova interesele profesiei din interiorul forului legislativ. Și aceasta este o ocazie care ar trebui valorificată poate mai mult, pentru că singurii reprezentanți în legislativ ai acestei profesii ar fi acești senatori și deputați avocați, care provin, mare parte dintre ei, dintre avocații de carieră; alții care reprezintă alte profesii juridice, dar până la urmă toate profesiile juridice – și notari, și avocați, de pildă – au unele trăsături și elemente comune care ar trebui să-i motiveze pe reprezentanții în legislativ să se gândească la aceste profesii, la o mai bună reglementare și la o mai bună poziționare în societatea acestor profesii. Pentru că este foarte important să reținem că avocatul, ca apărător al cetățeanului, trebuie să aibă dreptul la cuvânt. Nu numai în fața instanței, dar și în toate forurile de reprezentare ale țării. Pentru că, până la urmă, toți ar trebui să funcționăm în interesul cetățeanului. Și cred că avocatul are rara calitate de a reprezenta aceste interese, pentru că el știe foarte bine care sunt problemele cu care se confruntă cetățeanul și cu care cetățeanul îl învestește pentru a-l reprezenta în fața autorităților statului – nu neapărat numai jurisdicționale, dar și administrativă, de pildă, unde avocații sunt la fel de activi.

Mircea Fica: Ce ar trebui făcut pentru un parteneriat mai solid, pentru o cooperare mai fructuoasă între avocați și instituțiile statului? Și aici mă refer la Ministerul Justiției, la parchet… În opinia dumneavoastră și a UNBR-ului.

Dan Oancea: Păi iată, de pildă la nivelul UNBR există o tradiție în a se întreține un dialog activ și cu Ministerul Justiției, și cu Ministerul Public, și cu CSM – deci cu toți factorii care au un cuvânt de spus în viața juridică a cetății. Acest dialog deseori este unul de substanță, dar există și cazuri în care este excesiv formalizat și poate ar trebui privit un pic dincolo de formă și mers mai mult pe substanță, în crearea unor corpuri comune de lucru, cu activitate permanentă – mă refer, de pildă, iată că este o temă destul de recurentă, aceea a remunerării asistenței judiciare din oficiu. Este un protocol care datează de câțiva ani și la care UNBR a formulat unele propuneri de remediere, în sensul actualizării unor onorarii și aici, din păcate, Ministerul Justiției este destul de rezervat în a vedea substanța reală și acuitatea problemelor pe care le invocă avocații, deseori invocând argumente de ordin formal. Ei, acest formalism poate ar trebui trecut pe un plan secund și mers mai mult pe elementele de substanță, și care contează în cele din urmă.

Mircea Fica: Și la final, dacă-mi permiteți, un mesaj pentru tinerii avocați care urmează să intre acum în profesie?

Dan Oancea: Să aibă curaj. Să aibă încredere în ei și să privească cu optimism în viitor, pentru că această profesie a fost o profesie de vis și va rămâne o profesie de vis, în sensul că-ți oferă niște satisfacții foarte mari, pe care le poți gusta pe deplin dacă exerciți profesia cu pasiune, cu deschidere și cu încredere în forțele proprii.

Mircea Fica: Mulțumim frumos!