Veşti despre Ghiţă

Dacă zilele trecute motivarea Deciziei CCR privind existența unui conflict instituțional între DNA și Guvern și reacțiile care au urmat publicării motivării au ținut capul de afiș al presei din România, azi o știre despre localizarea fostului parlamentar Sebastian Ghiță vine să șteargă cu buretele subiectele începutului de săptămână.

Știrea despre „apariția” lui Sebastian Ghiță vine la moment de bilanț pentru MAI. „Sebastian Ghiță a fost localizat în Serbia, după aproape trei luni de la dispariția sa, au declarat surse convergente apropiate anchetei”, scrie HotNews. Știrea este prezentă și pe alte site-uri ale unor posturi TV, deși nu existe probe ale localizării fostului deputat în Serbia.

„Procurorul general și șefi ai Poliției au infirmat pentru Digi24 informațiile conform cărora Sebastian Ghiță s-ar afla în Serbia. Acestea citau surse care spuneau că autoritățile române au reușit să îl localizeze acolo pe fostul parlamentar, însă fără să-l prindă. (…) Sebastian Ghiță a fost dat în urmărire generală și internațională la data de 19 decembrie 2016”, notează Digi TV.

Cert este că, deocamdată, „Tribunalul Prahova a dispus, miercuri, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploiești pentru trafic de influență, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat”, după cum scrie Agerpres.

„Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la comunicare. Pe 5 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, după ce acesta a dispărut și nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete”, mai arată Agerpres. Probabil, avocații lui Sebastian Ghiță vor contesta în cel mai scurt timp decizia Tribunalui Prahova.

Azi România l-a extrădat pe celebrul Rafael Garay, dat în urmărire generală de statul Chile. „Omul de afaceri chilian Rafael Garay acuzat în țara sa de deturnare de fonduri de circa 1 miliard de dolari va fi scos, miercuri, din arestul IPJ Brașov, unde se află din 28 decembrie 2016 pentru a fi extrădat în Chile”, scrie Agerpres.

Mediafax scrie azi că: „Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat, miercuri, la bilanțul MAI, că evoluțiile recente obligă la consolidarea și aprofundarea parteneriatului dintre SRI și MAI, acesta fiind vital pentru securitatea națională a României”.

„Consider că trebuie să ne pregătim împreună și să exersăm modalitățile de răspuns în timp real la amenințări și riscuri. Nu ducem războaie diferite, doar armele diferă. Din punctul de vedere al SRI, singura noastră armă e informația, iar singurul scut e respectarea legii. Vom continua să utilizăm eficient și responsabil această armă pentru a vă pune la dispoziție informații utile pentru asigurarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor”, a mai spus directorul Hellvig, mai notează Mediafax.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți că nu mai are competența să judece dosarul în care fostul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, este acuzat de trafic de influență, procesul fiind mutat la Curtea de Apel București”, anunță Agerpres.

Și tot ÎCCJ a dat o amânare într-un proces mult mediatizat. „Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, miercuri, pentru 29 martie, pronunțarea sentinței definitive în dosarul în care Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, este acuzat de infracțiuni contra umanității”, mai notează Agerpres.

Universul Juridic scrie despre o Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, proiect normativ potrivit căruia președintele și ministrul justiției sunt excluși din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general.

„Astfel, numirea acestora urmează a se face, potrivit proiectului de lege, în mod exclusiv de către CSM: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede art. I punctul 3 din textul proiectului de act normativ, modificând astfel art. 54 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2004”.

„Potrivit acelorași prevederi ale proiectului, revocarea din funcție a procurorului general și a procurorului-șef al DNA se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general”, notează Universul Juridic.

„Proiectul de lege, inițiat de domnul Călin Popescu Tăriceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional în acest caz” – arată Digi24, citat de Universul Juridic.

Propunerea a fost dezbătută ieri în Comisia juridică a Senatului.

Azi, potrivit News.ro, „Proiectul de modificare a statutului judecătorilor și procurorilor, inițiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia președintele și ministrul justiției sunt excluși din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general a fost amânat marți de Comisia juridică a Senatului din cauză că inițiatorul a fost absent”.

Nu întâmplător, am lăsat la sfârșitul revistei poate cea mai importantă știre a zilei: alegerile din Olanda, care pot schimba harta UE.

„Alegerile din Olanda devin cruciale în contextul unei Europe care se clatină din ce în ce mai tare în fața valului de populism. Lupta se dă între premierul în exercițiu, Mark Rutte, și candidatul de extremă dreaptă, antieuropeanul și naționalistul Geert Wilders. Potrivit ultimelor sondaje, Rutte are un avans minor în fața lui Wilders. (…) Candidatul eurosceptic Geert Wilders militează pentru un Nexit, ieșirea Olandei din Uniunea Europeană, și o politică naționalistă și antimusulmană. O eventuală victorie a extremei dreapta olandeze ar putea fi un adevărat imbold pentru Marine Le Pen în alegerile din Franța din acest an, dar și o lovitură dură dată Europei după ce Marea Britanie a votat părăsirea blocului comunitar”, scrie DC News.

Birourile de vot s-au deschis în Regatul Țărilor de Jos, în cursul dimineții, aproape 13 milioane de alegători fiind așteptați să ia parte la unul dintre cele mai importante scrutine din istoria Olandei, dar și al Europei. În cursul serii, probabil vom afla primele rezultate parțiale în funcție de care vom ști cum se va scrie istoria Europei unite.

Seară frumoasă!