Verificarea legalității şi temeinicia unei sentinţe de soluţionare a contestaţiei prin care se solicită amânarea predării. Contestație la executare respinsă ca nefondată (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 167/2019

L. nr. 302/2004: art. 43 alin. (3) – (5), art. 54, art. 57 alin. (3), (4) și (5), art. 58 alin. (2) lit. b); NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 425

Obiectul cauzei deduse judecății Înaltei Curți de Casație și Justiție îl reprezintă o contestație formulată în temeiul dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 302/2004 (au fost invocate disp. art. 425 din C. proc. pen., dar, potrivit art. 54 din Legea nr. 302/2004: „dispozițiile art. 52 alin. (8) și art. 53 se aplică în mod corespunzător și în cazurile în care instanța se pronunță cu privire la amânarea extrădării (…).

Această cale de atac a fost exercitată împotriva Sentinței penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care a fost respinsă contestația la executare formulată în temeiul art. 58 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prin care se solicită o nouă amânare a predării persoanei extrădate.

Această contestație vizează executarea Sentinței penale nr. 179 din 10 august 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2017, prin care, odată cu admiterea cererii de extrădare, s-a dispus și amânarea predării, precum și emiterea unui mandat de arestare în vederea predării, cu mențiunea că acesta va fi pus în executare la data încetării cauzei de amânare.

În concret, acest mandat a fost pus în executare la data de 21 februarie 2019, după încetarea motivului de amânare a predării și după depistarea persoanei extrădate A., care s-a sustras de la executare.

Față de cele reținute, luând în considerare limitele sesizării, dar și dispozițiile legale, se constată că, în speța de față, Înalta Curte de Casație și Justiție nu este îndrituită să dispună asupra măsurii arestării în vederea predării.

În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii nu conține dispoziții referitoare la durata arestării în vederea predării sau la menținerea, prelungirea sau încetarea acestei măsuri.

Pe cale de consecință, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 302/2004.

În ceea ce privește dispozițiile art. 43 alin. (3) – (5) din acest act normativ, care conțin referiri la menținerea, prelungirea, verificarea periodică a măsurii arestării, se constată că acestea reglementează arestarea provizorie în vederea extrădării, care poate fi dispusă în cursul procedurii de soluționare a cererii de extrădare, nu și după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus extrădarea, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, și arestarea în vederea predării.

Relevante în acest sens sunt următoarele dispoziții din Legea nr. 302/2004:

– art. 43 alin. (6) și (7), conform cărora:

„(6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentință, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

(7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autoritățile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepția cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanța dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate și informează despre aceasta Ministerul Justiției și Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”.

– art. 56 alin. (3), care prevede că „Data predării va fi comunicată Ministerului Justiției și curții de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătorești prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române informează asupra demersurilor luate și motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval”.

– art. 57 alin. (3), (4) și (5), conform cărora „(3) În caz de acordare a extrădării, statul solicitant va fi informat despre locul și data predării, precum și asupra duratei arestului în vederea extrădării, executat de persoana extrădabilă.

(4) Locul predării va fi un punct de frontieră al României. Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române asigură, prin Biroul Național Interpol, predarea și informează despre aceasta Ministerul Justiției și curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată și preluată sub escortă.

(5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile”.

Analizând dispozițiile legale mai sus-menționate, se constată că acestea nu reglementează o durată anume a măsurii arestării în vederea predării și nici o procedură de soluționare a unor cereri de menținere sau prelungire a acestei măsuri, textul de lege prevăzând în mod expres doar încetarea de drept a măsurii, în funcție de respectarea termenului și a procedurii de predare a persoanei extrădate.

În egală măsură, instanța de control judiciar care verifică legalitatea și temeinicia unei sentințe de soluționare a contestației prin care se solicită amânarea predării, cum este cazul în speță, nu poate dispune cu privire la mandatul de arestare în vederea predării, emis în baza hotărârii de extrădare rămasă definitivă.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte va pronunța o soluție în limitele legale de învestire, așa încât, urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinței penale nr. 25 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.