Verificarea îndeplinirii condițiilor formale de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate. Recurs nefondat (NCPC, L. nr. 47/1992, C. muncii)

6 ian. 2022
Vizualizari: 337
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 2300/2018

C. muncii: art. 252, art. 268 alin. (2) lit. b); L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1); NCPC: art. 304 alin. (1) pct. 9, art. 326 alin. (3)

Analizând motivele de recurs, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) lit. b) aplicate în raport de dispozițiile art. 268 alin. (2) lit. d), actual art. 252 din Codul muncii, Înalta Curte urmează a constata caracterul nefondat al recursului, pentru următoarele considerente:

Curtea de apel a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de revizuent, reținând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respectiv cerința ca textul legal a cărui neconstituționalitate se reclamă să aibă legătură cu cauza.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Corelativ, art. 29 alin. (5) din același act normativ prevede că, dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară dispozițiilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Ca atare, în raport de prevederile legale mai sus menționate, instanța de judecată este abilitată să verifice în ce măsură sunt cumulativ îndeplinite condițiile formale de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate.

Posibilitatea pe care legiuitorul a lăsat-o la îndemâna instanței de a putea respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate este limitată strict la constatarea condițiilor de admisibilitate, printre care și cea referitoare la existența unei legături între dispoziția legală criticată și soluționarea cauzei.

Fiind în prezența unei condiții negative imperative, instanța în fața căreia este ridicată excepția de neconstituționalitate este obligată să nu mai sesizeze Curtea Constituțională în situația în care dispoziția legală invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Intenția legiuitorului a fost aceea de a nu deturna excepția de neconstituționalitate de la scopul ei firesc, de mecanism procesual de apărare, creat în scopul garantării supremației Constituției în cadrul procedurilor judiciare, prin intermediul ei asigurându-se controlul de constituționalitate a posteriori și, respectiv, accesul părților la jurisdicția constituțională, dar în condițiile respectării tuturor cerințelor impuse de lege, pentru a se evita încărcarea inutilă a activității Curții Constituționale și a se elimina încercările de tergiversare nejustificată a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

În speță, în fața instanței învestite cu soluționarea recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii sale de revizuire, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin. (2) lit. b) aplicate în raport de dispozițiile art. 268 alin. (2) lit. d), actual art. 252 din Codul muncii.

Înalta Curte constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței învestite cu soluționarea recursului la revizuire, care analizează, cu prioritate, admisibilitatea caii de atac exercitate. Or, textul legal pretins a fi neconstituțional nu are legătură cu obiectul dedus judecății prin cererea de revizuire cu a cărei soluționare Tribunalul Gorj, ulterior Curtea de Apel Craiova au fost învestite, referindu-se la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 268 alin. (2) lit. b) aplicate în raport de dispozițiile art. 268 alin. (2) lit. d), actual art. 252 din Codul muncii, care pot avea legătură cu pretențiile deduse judecății prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2011* pe rolul Tribunalul Gorj, soluționată prin sentința civilă nr. 17 din 08.01.2013, obiectai revizuirii.

În situația de față, condiția relevanței excepției, care impune ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracta, ci dedusă din orice fel de tangență a prevederilor legale în discuție cu litigiul aflat pe rolul instanței.

Astfel, se impune a fi luat în calcul interesul procesual ai rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma soluției pronunțate și a dispozițiilor legale în temeiul cărora aceasta a fost dată.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Cu privire la relevanța pe care soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată o are în prezenta cauză, din analiza articolului a cărui neconstituționalitate a fost invocată și a obiectului cauzei, se constată că nu sunt fondate criticile recurentului, neexistând legătură între soluția ce ar fi putut fi dată în cadrul litigiului și soluția ce ar fi putut fi pronunțată de Curtea Constituțională. Cu alte cuvinte, și dacă s-ar admite neconstituționalitatea dispozițiilor art. 268 alin. (2) lit. b) aplicate în raport de dispozițiile art. 268 alin. (2) lit. d), actual art. 252 din Codul muncii, cererea de revizuire nu ar deveni admisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea cererii de revizuire și la faptele pe care se întemeiază.

Cum s-a reținut și anterior, Înalta Curte constată că instanța de revizuire nu a ajuns la analiza fondului cererii de revizuire, iar dispozițiile pretins neconstituționale privesc prevederi din Codul muncii ce vizează fondul cauzei, motiv pentru care, în mod corect s-a constatat că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu soluționarea cererii de revizuire, sesizarea instanței de contencios constituțional fiind inadmisibilă; critica de neconstituționalitate formulată de revizuent nu are legătură cu obiectul cererii de revizuire.

Concluzionând, Înalta Curte apreciază că nu este îndeplinită cerința prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, aceea ca dispoziția legală criticată să aibă legătură cu soluționarea cauzei, astfel încât nu se poate reține încălcarea sau aplicarea greșită a legii de către curtea de apel, pentru a face incident motivul de casare prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că soluția pronunțată de Curtea de Apel Craiova este legală, motiv pentru care recursul formulat de revizuent urmează a fi respins, ea nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Verificarea îndeplinirii condițiilor formale de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Recurs nefondat (NCPC, L. nr. 47/1992, C. muncii) was last modified: ianuarie 6th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.