Vară fierbinte

Deschidem Revista din această seară cu un incident care a marcat acest weekend. Pe scurt, vicepremierul rus Dmitri Rogozin ar fi trebuit să ajungă vineri la Chișinău, la invitația președintelui Igor Dodon, pentru a participa, în regiunea separatistă transnistreană, alături de acesta, la evenimentele dedicate împlinirii a 25 de ani de la începutul misiunii de menținere a păcii pe Nistru. Rogozin s-a îmbarcat într-o cursă de linie care a decolat de la Moscova cu destinația Chișinău. România nu a permis survolarea spațiului aerian românesc. Avionul a fost nevoit să se întoarcă la granița dintre România și Ungaria și să se îndrepte din nou spre Rusia. În cele din urmă, aeronava a aterizat la Minsk.

 „România nu a fost de acord ca avionul în care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin să traverseze spațiul aerian al țării”, au declarat, vineri, pentru Agerpres reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, adăugând că „motivele deciziei nu pot fi detaliate”.

Explicații au oferit însă pe micile ecrane numeroși analiști politici și militari.

„Vorbim despre o respectare ad litteram a hotărârilor Consiliului European, care a validat interdicțiile, sancțiunile la adresa Federației Ruse pentru anexarea Crimeei și agresiunea militară din estul Ucrainei. În baza acestor prevederi, Dmitri Rogozin este pe această listă și nu poate să intre în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă nici în spațiul aerian, nici pe teritoriul vreunui stat membru UE. Altceva nu ar mai fi de comentat. Eventuala discuție în legătură cu modul în care s-a aplicat această prevedere printr-o anumită traversare a spațiului aerian polonez sau survolarea Ungariei, de asemenea, este o chestiune care ține de statele respective și modul în care aplică prevederile europene. Am înțeles însă că nici Ungaria nu a permis aterizarea la Budapesta a acelei aeronave, motiv pentru care a trebuit să plece înapoi la Minsk”, a declarat pentru Agerpres Iulian Chifu, fost consilier presidențial.

Dmitri Rogozin și Igor Dodon au condamnat acțiunea României.

„Autoritățile României au supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsk. Așteptați răspuns, nemernicilor”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter, notează Agerpres.

Într-un interviu acordat postului Rossia 24, citat de Mediafax, vicepremierul Rogozin a menționat: <<„Consider că aici sunt implicate mai multe părți… Este vorba în primul rând de grupul mafiot care se află în spatele guvernării din R. Moldova și care este conștient de faptul că are acum probleme cu legea – pentru ei era important să fie de aceeași parte a baricadei cu Occidentul. Ei au pus la cale provocările împotriva artiștilor noștri, împotriva trupelor de menținere a păcii”, a declarat Dmitri Rogozin, potrivit ediției moldovene a agenției Sputnik. Mai mulți cetățeni ruși, inclusiv artiști și un parlamentar, au fost opriți joi să intre în Republica Moldova, situație care a atras critici vehemente din partea președintelui prorus Igor Dodon și a vicepremierului Rusiei, Dmitri Rogozin, care a catalogat situația drept „rușinoasă.(…) Cei mai mulți pasageri reveneau acasă. M-am deplasat de fiecare dată în R. Moldova cu avioane comerciale ruse. Cascadoria rușinoasă a românilor și a Guvernului moldovean necesită o analiză atentă și măsuri dure și precise de retorsiune”. >>

Mediafax scrie și despre reacția președintelui moldovean: „Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a denunțat o campanie menită să distrugă relațiile moldo-ruse, acuzând că un deputat român, Constantin Codreanu, a organizat protestele de la Aeroportul Chișinău față de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin”.

O reacție dură a venit și din partea ministrului rus de externe.

<<Decizia României de a interzice tranzitul avionului în care era vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost o „provocare intenționată” care a periclitat pasageri și care va afecta „grav” relațiile bilaterale, avertizează Ministerul rus de Externe. „I-am transmis vineri o notă însărcinatului cu afaceri al României în Rusia în care exprimăm protestul puternic privind interdicția de zbor decisă de România unui avion civil (…) care efectua o cursă normală pe ruta Moscova-Chișinău. Am evidențiat faptul că 160 de pasageri au fost puși în pericol și nu au ajuns la timp la destinație”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului rus de Externe”>>, scrie Cotidianul.

Vizita ratată a vicepremierului rus Dmitri Rogozin a fost urmată duminică la Chișinău de proteste împotriva noului sistem electoral.

„Manifestația organizată de partidele opoziției neparlamentare, partidul politic Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate a început la prânz, în fața clădirii Parlamentului din Republica Moldova, unde manifestanții au scandat lozinci împotriva coaliției care a aprobat votul mixt (PSRM, PDM, PPEM), apoi au plecat într-un marș prin centrul Chișinăului, făcând câteva opriri – prima, la sediul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, unde s-au scandat lozinci anti-Dodon”, scrie Cotidianul.

Relațiile din Rusia – SUA, dar și relațiile Rusiei, cu țările NATO din estul Europei nu s-au îmbunătățit după vizita lui Trump în Europa și întâlnirile sale cu președintele rus, Vladimir Putin.

„Rusia va expulza 755 de diplomați americani, ca răspuns la sancțiunile împotriva Moscovei votate săptămâna aceasta de Congresul Statelor Unite”, a anunțat duminică președintele Vladimir Putin la canalul de știri Rossia 24”, scrie Agerpres, citând AFP.

Mai mult, NATO ia măsuri pentru apărarea flancului estic al Europei.

„Vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, a menționat duminică la Tallin posibilitatea desfășurării unor baterii de rachete Patriot în Estonia, dar nu și-a luat niciun angajament în acest sens, a declarat premierul eston Juri Ratas.(…) AFP arată că Pence intenționează să dea asigurări țărilor baltice și Poloniei, care au frontiere cu Rusia și se tem de un eventual atac. Potrivit unei surse militare estone, instalarea rachetelor anti-rachetă Patriot este unul din obiectivele comune ale acestor state membre NATO, unde alianța nord-atlantică desfășoară patru batalioane multinaționale. O baterie Patriot a fost instalată recent în Lituania, temporar, pe durata unui exercițiu militar”, mai notează Agerpres.

Actualitatea internă românească este deschisă de vizita ambasadorului SUA la ministerul de Justiție.

„Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, o delegație a Ambasadei SUA la București, condusă de Hans Klemm, a fost primită, vineri, de Tudorel Toader și secretarul de stat Marieta Safta. Discuțiile au avut, în prim plan, cooperarea bilaterală pe teme de justiție, importanța clarității și accesibilității legislației, consultarea cu factorii judiciari, educația juridică și prevenția, precum și consolidarea statului de drept și a eforturilor de luptă împotriva corupției”, notează Agerpres.

O altă informație importantă pentru oamenii din Justiție, Servicii și Interne vine de la Ministerul Muncii.

„Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, duminică, la Antena 3, că Guvernul va da o ordonanță săptămâna viitoare prin care pensiile care nu se bazează pe principiul contributivității nu vor mai fi indexate în funcție de salariile celor aflați în activitate, ci doar cu rata inflației. Termenul de aplicare a ordonanței va fi de 15 septembrie, dată până la care cei care doresc se pot pensiona în condițiile aflate în vigoare.(…) Ministrul Muncii a subliniat că nicio pensie aflată în plată nu va fi redusă(…) Ministrul Muncii a spus că România este „un stat care are multe legi aberante și care trebuie corectate”, referindu-se la prevederile referitoare la pensiile care nu sunt calculate în funcția de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de pensii”, scrie Cotidianul.

În final, scriem despre un proces despre care s-a vorbit în lumea universitară.

„Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și rector al UMF Iași, a fost condamnat vineri de Tribunalul Suceava la doi ani închisoare cu suspendare, într-un dosar de fraude cu fonduri europene”, mai notează azi Cotidianul.

Seară frumoasă!