Vânzare-cumpărare. Expertiză tehnică judiciară de evaluare. Recurs (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 317/2017

NCPC: art. 303 alin. (1), art. 304, art. 306 alin. (3), art. 312 alin. (1)

Înalta Curte constată, pe de o parte, că Statul român rămâne un dominus litis, în persoana sa verificându-se dreptul dedus judecății, dar calitatea procesuală se verifică în persoana reprezentantului. Cum reprezentarea legală a Statului român a fost prevăzută expres printr-o dispoziție specială în speță, respectiv în baza H.G. nr. 352/2012, rezultă că SC B. SA, în calitate de reprezentant al statului, justifică calitatea procesuală în cauză, inclusiv în exercitarea căii de atac a apelului.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în ciclul procesual anterior, examinând excepția calității procesuale pasive a societății pârâte, instanța de recurs a statuat cu putere de lucru judecat, că societatea comercială a fost chemată în judecată în calitate de reprezentant al Statului român și nu în nume propriu, iar în această calitate justifică legitimare procesuală, situație în care, instanța de trimitere nu era obligată să reexamineze toate argumentele aduse în susținerea aceleiași probleme de drept definitiv soluționată prin decizia instanței de casare.

Chiar dacă în rejudecare s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a SC B. SA în declararea căii de atac a apelului, motivarea excepției este aceeași, bazată pe aceleași considerente ale reprezentativității față de Statul român, asupra cărora s-a statuat cu putere de lucru judecat.

O altă critică invocată de recurentul reclamant este aceea că, în mod nelegal, instanța de apel deși s-a pronunțat asupra excepției invocate prin considerentele hotărârii, nemotivând însă respingerea acestei excepții, în dispozitivul deciziei recurate nu s-a pronunțat în niciun fel asupra acestei chestiuni deduse judecății, ceea ce conduce la concluzia că există o evidentă contradicție între considerentele deciziei recurate și dispozitivul acesteia.

Critica este nefondată, deoarece, așa cum reiese din considerentele de mai sus, instanța de trimitere a motivat de ce nu poate fi primită interpretarea reclamantului asupra chestiunii calității procesuale a pârâtei în declararea căii de atac a apelului, iar pe de altă parte, pentru a exista contradicție între considerente și dispozitiv, trebuie ca dintr-o parte a hotărârii să rezulte că excepția este întemeiată, iar din altă parte, că nu este întemeiată, astfel că nu se poate ști ce anume a decis instanța. Or, din conținutul deciziei ce face obiectul controlului de față, nu rezultă această ipoteză.

În continuare, criticile referitoare la faptul că instanța de apel nu s-a referit și nici nu s-a pronunțat motivat asupra mijloacelor de probă propuse și administrate de către reclamant, respectiv contractele de vânzare-cumpărare privind terenuri similare cu terenul din litigiu, sau asupra probei cu expertiza tehnică judiciară de evaluare, respectiv a completării acestei expertize, sunt critici care nu se încadrează în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., deoarece vizează netemeinicia hotărârii, instanța de apel analizând în considerentele deciziei pronunțate probele administrate, nefiind posibilă, practic, reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat.

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că toate argumentele invocate vizează interpretarea dată probelor de către instanța superioară de fond, ceea ce constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății (în sens de convenție sau act juridic material).

Prin ultimul motiv de recurs se invocă cazul de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținându-se, în mod generic, că instanța de apel nu a ținut cont și a încălcat principiile de drept european privind judecata în echitate, principiul subsidiarității și principiul unei juste și prealabile despăgubiri, în condițiile în care practica Curții de Apel Alba Iulia și a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cauzele similare de expropriere prin H.G. nr. 392/2002 au stabilit valori de expropriere ale terenurilor, cuprinse între 6 și 8 EUR/m².

Înalta Curte amintește că, în conformitate cu art. 303 alin. (1) C. proc. civ., motivele de recurs trebuie structurate și încadrate corespunzător în motivele de nelegalitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Pentru a conduce la modificarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita la o indicare de formă a textelor sau principiilor de drept încălcate, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

În acest caz, Înalta Curte constată că recurentul reclamant face simple afirmații și susțineri nestructurate din punct de vedere juridic și nemotivate sub aspectul celor două ipoteze ale motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În acest caz, sancțiunea care intervine nu poate fi decât aceea a nulității acestui motiv de recurs în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1834 din 06 decembrie 2016 și a încheierii de dezbateri din data de 22 noiembrie 2016.

Sursa informației: www.scj.ro.