Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
110 views
Potrivit dispoziţiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.
Se constată, aşadar, că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanţa de fond şi, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie.
Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să poată fi invocate şi, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.
Potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, cazul de casare fiind incident în situaţia în care pedeapsa stabilită sau aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greşita individualizare. Astfel, prin „pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică şi cu cauzele de atenuare sau agravare ale pedepsei ale căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.
În motivarea cazului de recurs întemeiat pe art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., în esenţă, inculpaţii au arătat că nu li s-a pus în vedere faptul că se pot judeca în procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, astfel că nu au beneficiat de prevederile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind reduse limitele pedepselor. Or, deşi aceştia au declarat că recunosc faptele reţinute în sarcina lor şi doresc să fie judecaţi în baza procedurii simplificate, nici instanţa de apel nu a aplicat prevederile menţionate.
Înalta Curte constată că acest aspecte au fost invocate ca şi motive de apel, iar, în acest sens, instanţa de apel a reţinut că, deşi inculpaţilor nu li s-a adus la cunoştinţă, în mod expres şi formal posibilitatea de a solicita ca judecata să se desfăşoare conform procedurii simplificate, prevăzută de dispoziţiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., din întreaga atitudine procesuală a acestora şi a avocaţilor aleşi a rezultat cu certitudine că nu au avut intenţia de a recunoaşte faptele în faţa primei instanţe, inculpatul A., fiind asistat de avocat ales şi precizând în mod expres, atât la termenul din 07.11.2019, cât şi la termenul din 27.05.2022, că îşi rezervă dreptul la tăcere.
Inculpatul B. a precizat la termenul din 07.11.2019, în prezenţa avocatului ales în substituire, că va da declaraţie la termenul următor, când va fi prezent avocatul său ales, însă la termenul din 16.12.2021 avocatul ales – acelaşi care a susţine cauza în apel – a arătat că a reziliat contractul de asistenţă juridică, pentru ca ulterior să se prezinte din nou în faţa primei instanţe, la termenul din 04.02.2022. Inculpatul nu a mai solicitat în nici un moment să dea declaraţie în cauză, la unele termene lipsind de la judecată.
Totodată, cu ocazia dezbaterilor, ambii inculpaţi au solicitat achitarea.
Sub alt aspect, în completarea argumentelor, Curtea de Apel Bucureşti a menţionat că motivul invocat nu se încadrează în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 281 alin. (1) din C. proc. pen., fiind sancţionat cu nulitatea relativă, ceea ce presupune că inculpaţii, prin avocaţi aleşi, aveau posibilitatea de a proceda conform art. 282 alin. (3) din C. proc. pen.
Astfel, având în vedere cele reţinute de instanţa de apel, Înalta Curte precizează că inculpatului judecat în procedura abreviată a recunoaşterii vinovăţiei îi sunt înlăturate din patrimoniul procesual dreptul la tăcere, tocmai pentru că recurgerea la această procedură exprimă libertatea de opţiune a inculpatului de a coopera cu organele judiciare şi presupune implicit renunţarea la exercitarea acestui pivilegiu, iar recunoaşterea vinovăţiei reprezintă manifestarea sa de voinţă.
Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. îi permite Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să aprecieze dacă pedeapsa aplicată este în limitele legale ca efect al incidenţei unei cauze de reducere a pedepsei, însă în recursul în casaţie nu se mai poate proceda la o reevaluare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 375 din C. proc. pen.
În acest context, se constată că pedepsele aplicate inculpatului A. de 14 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă agravată, continuată, în stare de recidivă postexecutorie şi inculpatului B. de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă agravată şi continuată sunt în limitele legale.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 886/A din 27 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 170 RON, rămân în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
