Utilizarea platformelor online de către avocați

18 oct. 2021
Vizualizari: 1221

Poate vă amintiți că, în februarie 2020, cu puțin înainte de lockdown, am avut privilegiul să moderez, în Aula Ion Dogaru a Facultății de Drept din Craiova, în fața unui auditoriu numeros și captivat, o altă conferință, cu tema „Impactul noilor tehnologii asupra profesiei de avocat”. Partener ne era atunci tot Universul Juridic.

Iată că azi nu mai sunt moderator, ci este rândul meu să conferențiez despre un subiect circumscris în tema de atunci. Vă voi vorbi despre utilizarea platformelor digitale de către avocați. De ce tot eu? Pentru că în Consiliul UNBR fac parte din grupul de lucru privind impactul informatizării asupra profesiei de avocat.

Este vorba, așadar, de acele platforme care au proliferat în ultimii ani și la noi în țară, ca în întreaga lume, și care au ca activitate intermedierea între avocați și clienți. În contextul pandemiei de COVID-19, cererea de servicii online a crescut considerabil, spre bucuria furnizorilor de platforme de intermediere a relațiilor dintre avocați și clienți.

Probabil ați aflat deja că Statutul profesiei de avocat a fost modificat și completat în urma ședinței de Consiliu UNBR din 10-11 septembrie 2021, fiind adăugată o nouă anexă la Statut, respectiv Anexa nr. XXXIII, intitulată chiar așa: Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați.

Dar ce sunt aceste platforme? Termenul „platformă online” este adesea definit ca fiind un serviciu online care permite utilizatorilor multipli să interacționeze unul cu celălalt, bazat pe aspectul economic al unei piețe pe două niveluri. Practic, se oferă servicii de intermediere online avocat client și alte instrumente tehnice care permit sau facilitează livrarea serviciilor avocaților. Este important de menționat că aceste platforme nu pot oferi în nume propriu consultanță juridică sau alte servicii avocațiale (care sunt rezervate doar avocaților).

Este adevărat că mare parte dintre avocați privește cu scepticism existența acestor platforme, dar ele sunt legale, sunt reglementate la nivel european prin Regulamentul (UE) nr. 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, care este direct aplicabil în statele membre din 12 iulie 2020. Regulamentul este general, se referă la toate platformele de intermediere online – prin urmare dispozițiile sale sunt aplicabile și platformelor de intermediere avocat-client. De ce? Fiindcă, nota bene, CJUE a stabilit încă din 2013, în Hotărârea C 537/13, Birutė Šiba împotriva Arūnas Devėnas, că avocatul este asimilat furnizorului de servicii, iar clientul, consumatorului.

De altfel, sub acest aspect, CCBE (Consiliul Barourilor Europene) chiar anticipase adoptarea Regulamentului nr. 2019/1150 și publicase anterior un Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați. Iată acum că și UNBR a adoptat un asemenea ghid și l-a integrat în însuși Statutul profesiei, după cum vă spuneam mai devreme.

De ce a fost necesară adoptarea acestui Ghid de către Consiliul UNBR? Răspunsul este mai mult decât evident. Pentru că avocatul este un furnizor de serviciu, dar este furnizorul unui serviciu de interes public, astfel încât relația avocat-client este sub rezerva unor reguli profesionale specifice, care au scopul de a proteja clienții și sunt obligatorii pentru avocați.

Avocații au niște reguli profesionale specifice la respectarea cărora trebuie să fie foarte atenți. Exemplu, gratia, confidențialitatea, secretul profesional, publicitatea, interdicția partajării onorariilor cu cel care furnizează clienți – toate acestea sunt mult mai ușor de respectat în realitatea fizică față de mediul online, care e mai greu controlabil.

Ghidul adoptat de Consiliul UNBR are un caracter de recomandare, este unul flexibil, iar Consiliul UNBR își propune să îl adapteze permanent la evoluția instrumentelor oferite de mediul online.

Voi încerca să condensez puțin.

La ce trebuie să fie atenți avocații care își oferă serviciile prin intermedierea acestor platforme online? Și sunt multe asemenea platforme…

În primul rând, trebuie să verifice dacă acestea oferă garanțiile respectării de către avocați a reglementărilor profesionale: Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei, Codul deontologic al avocatului român, Codul deontologic al avocatului din UE.

Dar și alte reglementări – și numesc aici normele referitoare la concurență, la protecția datelor personale, la securitatea informatică, legislația spălării banilor în ceea ce privește obligația de cunoaștere a clientelei și de raportare.

Platformele de intermediere avocat client sunt de mai multe feluri:

1. Directoare/anuare ale avocaților (care doar înregistrează datele de contact și alte informații profesionale ale avocaților și nu se implică în alegerea avocatului de către client).

2. Platforme de recomandare, care selectează avocații care apar pe website, definește ordinea apariției pe site sau modul în care apar, recomandă un avocat sau direcționează un client către anumiți avocați etc. În privința acestora, Ghidul recomandă atenție sporită cu privire la acceptarea instrumentelor de rating, existând unele riscuri de imagine pentru avocat.

3. Platforme de intermediere și brokeraj juridic, care oferă posibilitatea clienților de a pune întrebări juridice, iar furnizorul de platformă alege un avocat „bun” din rețeaua sa de colaboratori sau „cabinete afiliate”. Aceste website-uri solicită cel mai adesea clientului informații privind identitatea acestora, natura litigiului sau chiar cuantumul onorariilor pe care ar fi de acord să le plătească profesionistului. Avocații sunt, de asemenea, chemați să răspundă cu o cerere de ofertă. Prin urmare, principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei online interferează în relația dintre client și avocat și, de asemenea, produce breșe în secretul profesional, mai ales dacă editorul platformei intenționează să ofere monitorizarea calității serviciului furnizat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

4. Platforme de tip forum, de întrebări și răspunsuri. Cele mai multe sunt gratuite, mizează pe un trafic online pentru a se finanța din reclame. De regulă avocații dau răspunsuri scurte aici, pentru a identifica potențiali clienți cu care să își dezvolte relația ulterior.

5. Platforme de întrebări și răspunsuri automatizate, chatbots – folosite îndeosebi de societăți de avocatură pentru reducerea costurilor, în condițiile standardizării unor aspecte de rutină din munca avocaților.

6. Spuneam că avocații trebuie să manifeste o atenție deosebită în alegerea colaborării cu aceste platforme, să le folosească doar pe cele care respectă principiile și reglementările specifice profesiei noastre, în special cele privind secretul profesional și confidențialitatea relației avocat client, principiul liberei alegeri a avocatului și principiul concurenței loiale.

Ce trebuie să aibă în vedere avocații:

1. Mai întâi, că au obligația stabilirii unei relații contractuale directe cu clienții, fără să permită vreo interferență a furnizorului platformei care să le poată afecta independența sau secretul profesional.

2. Să evite conflictul de interese. Pentru aceasta, trebuie să își cunoască clienții, să se informeze asupra identității lor.

3. Să manifeste prudență în ce privește platformele care condiționează vizibilitatea superioară a unui avocat de plata unui taxe superioare – fiindcă astfel se poate aduce atingere principiului liberei alegeri a avocatului și principiului concurenței loiale.

4. Să respecte regulile profesionale privind stabilirea onorariilor și interdicția de partajare a lor, (comisioanele din onorarii). Furnizarea serviciilor de intermediere de către aceste platforme poate fi gratuită sau poate fi contra cost. Nu e o problemă. Însă este o abatere disciplinară dacă taxa plătită furnizorului platformei este reprezentată de o cotă din onorariul încasat. Să nu uităm de caracterul confidențial al contractului dintre avocat și client. Platforma nu trebuie să știe ce onorariu a fost convenit de părțile contractului de asistență juridică.

5. Aceste platforme pot conține și instrumente de promovare a avocaților: reclame, articole de specialitate etc. Nu e nimic rău în asta, mai ales în contextul relaxării normelor care reglementează publicitatea profesională, ba chiar e foarte bine. Numai că există o obligație a avocatului de respectare a veridicității informărilor sale făcute pe platformă în scopul publicității. Și există o interdicție de a comunica pe platformele online onorariile practicate, mențiuni privind procentul de succes sau numărul de dosare, sau cifra de afaceri. Și există o interdicție de a face mențiuni comparative sau denigratoare. Există interdicția de a garanta rezultatul. Există interdicția de a aduce atingere imaginii profesiei de avocat. Practic, în utilizarea platformelor digitale trebuie avute în vedere aceleași norme deontologice pe care le avem în vedere în fiecare zi în activitatea noastră.

6. Avocații trebuie să fie atenți la garanțiile privind stocarea și utilizarea/reutilizarea datelor și informațiilor colectate de platformă, pentru că există o mulțime de riscuri: de securitate IT, acces neautorizat al terților la date și informații, lipsa accesului avocatului la datele furnizate de el însuși clientului, furtul de identitate al utilizatorilor etc.

Așadar, platformele online de intermediere a relațiilor dintre avocat și client aduc foarte multe avantaje – dacă avocatul alege o asemenea platformă în cunoștință de cauză, iar Ghidul adoptat de UNBR ajută foarte mult, vă invit să îl citiți cu mare atenție, fiindcă este un sprijin real.

Însă, mai mult decât atât: în prezent, Grupul de lucru nr. 6 al Consiliului UNBR, care se preocupă de impactul informatizării asupra profesiei de avocat, a primit în septembrie, la acea ședință de Consiliu UNBR de la Mamaia, vehement criticată de niște voci răzlețe ale rețelelor sociale, o temă de la Consiliul UNBR, în urma discuțiilor din Comisia Permanentă: efectuarea unui raport referitor la oportunitatea investiției Uniunii într-o asemenea platformă online. O platformă gestionată chiar de către Uniune, nu de către o entitate privată. Urmează să cântărim relația dintre costuri și avantaje, să căutăm (cu ajutorul specialiștilor, evident) soluții tehnice și facilități ale platformei, să realizăm un studiu de impact prin prisma legislației profesiei, dar și a normelor ce reglementează concurența.

De fapt, este o idee pe care o dezbăteam de ani de zile împreună cu domnul profesor Turculeanu și cu fostul reponsabil IT al Baroului Dolj, bunul nostru prieten, Adi Gavrilă. Și nu ne asumăm paternitatea absolută a ideii, pe care sunt convins că au avut-o și alți colegi din țară, care și-au căutat numele pe internet, și au constatat că rezultatele apărute privind datele lor de contact și alte informații profesionale erau furnizate de site-uri sau platforme ale terților, nu ale Uniunii sau vreunui barou.

Și se va ajunge la această platformă de intermediere, sub umbrela Uniunii Naționale a Barourilor din România. Sunt multe de pus la punct, multe de lămurit…

Work in progress.


* Material susținut în cadrul evenimentului „Probleme actuale privind profesia de avocat”, organizat de Baroul Dolj în parteneriat cu Editura Universul Juridic, în data de 16 octombrie 2021, la Craiova.

Utilizarea platformelor online de către avocați was last modified: octombrie 18th, 2021 by Dragoș-Mihai Nicu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Dragoș-Mihai Nicu

Dragoș-Mihai Nicu

Este avocat, prodecan al Baroului Dolj.
A mai scris: