UNJR ridică problema ofițerilor acoperiți din justiție

12 mai 2015
Vizualizari: 1277

Despre

  • Uniunea Națională a Judecătorilor din România
  • Comunicat privind problema ofițerilor acoperiți din justiție
  • Cerere către CSM

Pe site-ul Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a fost publicat, în data de 11 mai 2015, un comunicat de presă cu privire la presupunerea că în rândul magistraților există ofițeri sub acoperire. Comunicatul este însoțit de o cerere adresată CSM-ului prin care i se solicită acestuia, ca în virtutea de garant al libertății justiției, să solicite CSAT-ului și SRI-ului verificări cu rezultate publice și clarificări.

Redăm, în continuare, respectivul comunicat de presă:

„Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), profund îngrijorată de presiunea pe justiție, solicită CSM să facă demersurile necesare în vederea verificării și eliminării eventualilor ofițerilor acoperiți din magistratură și să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informații.

UNJR, profund îngrijorată față de recentele declarații publice potrivit cărora în rândul magistraților ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete, precum și că instanțele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informații, a solicitat azi, 11 mai 2015, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, să verifice dacă toți procurorii și judecătorii respectă interdicția de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informații, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiție.

De asemenea, UNJR a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să ceară de urgență clarificări publice Serviciului Român de Informații, care trebuie să explice corpului de magistrați și societății ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiție, și care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic». Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să își mențină «interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanții este însoțit și ce control se exercită asupra sa.

Prima solicitare a UNJR vine în urma afirmațiilor fostului președinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat «ofițeri acoperiți printre magistrați», aceștia fiind șantajabili datorită faptului ca au încalcat Constitutia din 1991.
Aceste declarații ale unui fost președinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se știe că au existat persoane în rândul magistraților care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Același fost șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiți din justiție, însa nu știe dacă acest lucru s-a întâmplat.
Prin folosirea acestei vulnerabilități, speculată repetat în spațiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiție, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepția că acești magistrati nu ar fi independenți.

A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii vine în urma unui interviu dat de directorul Direcției Juridice a Serviciului Român de Informații, care escaladează afirmațiile fostului președinte și afirmă că instanța de judecată a devenit «câmp tactic» de operațiuni al serviciilor de informații. De asemenea, acesta afirmă în același interviu că «în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze» din instanță.
Întelegând importanța misiunii pe care Serviciul Român de Informații o are în prezervarea securității naționale, UNJR subliniază că orice depășire a acestui cadru legal nu face decât să vulnerabilizeze atât sistemul judiciar, cât și însuși serviciul de informații.
Orice suspiciuni și orice ambiguitate subminează rolul pe care cele două instituții fundamentale trebuie să îl joace în protejarea drepturile fundamentale, pe de-o parte, și garantarea securității naționale, pe de altă parte. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite fără încrederea cetățenilor în profesionalismul și buna credință a celor două părți.

Sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să își caute dreptatea în mod public și transparent, locul unde Statul și cetățenii săi sunt deopotrivă apărați și egali în fața legii. Acest spațiu nu trebuie și nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operațiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparență.
UNJR consideră că declarațiile menționate ridică o îndoială întemeiată asupra independenței întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică și reală a declarațiilor date anual de magistrați cum că nu sunt și nu au fost ofițeri acoperiți, cu consecința înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraților, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii și procurorii să dea declarații anuale pe proprie raspundere că nu sunt lucratori de nici un fel ai serviciilor de informații. Până în prezent, însă, nu s-a facut o verificare a acestor declarații.

În lumina acestui fapt UNJR consideră că CSM, ca și garant al independenței justiție, are competența și ar trebui să fie prima instituție interesată să ceară C.S.A.T. să verifice dacă declarațiile magistraților sunt reale sau nu.
Fără o astfel de verificare temeinică, legea rămâne aplicată strict formal, iar lipsa de acțiune a CSM în această privință afectează întreg sistemul judiciar, prin erodarea încrederii cetățeanului într-un act de justiție independent și imparțial.

Uniunea subliniează că fiecare cetățean are dreptul să știe, atunci când se adresează justiției, dacă o face în fața unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în fața unei persoane ce servește interesele altor instituții ale statului. Funcția de magistrat este esențialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă.

Interdicția de a nu fi atât magistrat cât și ofițer de informații este o valoare constitutională. Respectarea Constituției și a garanțiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democrație, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate și investigată prompt de autoritățile competente.

Ca atare, UNJR a cerut ferm Consiliului Superior al Magistraturii să facă toate demersurile pentru a verifica și înlătura ofițerii acoperiți din magistratură, precum și să solicite Serviciului Român de Informații să explice public în baza cărui cadru legal consideră instanțele «câmp tactic» și își mențin «interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze».
Demersul acesta este imperativ pentru ca toți cetățenii să aibă garanția că au parte de un proces just și echitabil, iar soluția pronunțată se bazează pe probe temeinice și cu respectarea principiului egalității de arme, dată de un judecător imparțial și ferit de orice presiuni, care acționează numai potrivit legii și propriei sale conștiințe libere.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România este asociație profesională a judecătorilor, al cărei scop principal este apărarea independenței justiției”.

Comunicatul este semnat de Natalia Roman, judecător și președinte UNJR.

Consultați și cererea publică transmisă de UNJR către CSM, publicată pe site-ul UNJR (www.unjr.ro).

Accesați comunicatul de presă publicat pe site-ul UNJR (www.unjr.ro).

UNJR ridică problema ofițerilor acoperiți din justiție was last modified: mai 12th, 2015 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: