Uniunea Europeană vrea să stabilească un „salariu minim european”

Deschidem Revista din această seară cu recalcularea pensiilor speciale, despre care se discută tot mai des în mass-media. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a reiterat, joi, faptul că pensiile militare nu trebuie privite ca pensii speciale.

„Îi rog pe cei care fac presiuni pentru tăierea drepturilor pensionarilor militari să se gândească la ce efecte ar putea avea asemenea decizii asupra retenţiei personalului militar aflat spre finalul carierei, oameni foarte bine pregătiţi şi aflaţi în funcţii la vârful ierarhiei, precum şi asupra proiectelor de viitor ale tinerilor care şi-ar dori o carieră militară”, a afirmat ministrul Angel Tîlvăr, notează News.ro.

Libertatea scrie azi despre situaţia Planului REPowerUE al României, aflat în analiza Comisiei Europene.

„Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, a transmis joi, 11 mai, că planul REPowerUE al României, în valoare de 1,4 miliarde de euro, a fost respins de Comisia Europeană, informează G4media. În replică, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, a declarat că planul nu a fost respins, ci Comisia Europeană a cerut informații suplimentare despre proiectele de investiții”, notează Libertatea.

„Comisia Europeană a aprobat doar investițiile legate de eficiență energetică și care ajută gospodăriile și antreprenorii să își reducă facturile – adică exact ce am transmis împreună cu partidul REPER ca soluții. Am cerut 1 miliard pentru casele românilor și micii antreprenori. Acum, când Comisia a respins bazaconiile pe care voia Guvernul să le facă cu bani europeni, poate că, în sfârșit, coaliția se va hotărî să ne asculte, pe cei care știm cum trebuie implementat REPower, și să se gândească și la români”, a declarat Dragoș Pîslaru, copreședinte REPER și coraportor REPowerEU, scrie Libertatea.

„Miniştrii agriculturii din cinci state din estul Uniunii Europene, inclusiv România, cer într-o nouă scrisoare executivului european să modifice şi să extindă reglementările ce restricţionează importul unor produse agricole ucrainene”, a relatat, joi, agenţia poloneză de presă PAP, informează Reuters, citată de News.ro.

„Potrivit unei noi scrisori semnate de miniştrii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, interdicţia nu se aplică mărfurilor importate în baza unor contracte încheiate înainte de 2 mai, creând riscul ca unele contracte nedatate să poată continua. Ca urmare, există riscul unor abuzuri, în condiţiile în care autorităţile vamale nu vor avea instrumente pentru a verifica şi pune sub semnul întrebării astfel de documente, au scris miniştrii”, scrie agenţia PAP, citată de News.ro.

Salariul minim pe economie ar putea fi mărit în 2024.

„De la anul, nivelul salariului minim pe economie ar trebui să crească la 3.800 de lei, în urma unor noi reglementări la nivelul UE. Uniunea Europeană vrea să stabilească un «salariu minim european», care nu va avea însă aceeași valoare în toate țările. Salariul minim european se va calcula în funcție de veniturile medii din fiecare țară. El va fi stabilit la 50% din salariul mediu național, estimat la 7.600 de lei în 2024. Astfel, salariul net (adică primit în mână de angajați) ar urma să crească la 2.250 de lei, în timp ce taxele vor crește la 1.550 de lei”, scrie Adevărul.

AUR şi-a prezentat joi Programul de guvernare „Reconstruim România”. Liderul AUR, George Simion, a vorbit despre cum ar trebui să arate administraţia centrală.

„La nivelul administraţiei de stat am cuprins nişte măsuri. O măsură votată de toţi românii: 300 de parlamentari. Aşa au votat românii, aşa trebuie să fie. Un Guvern suplu şi eficient, maximum 12 ministere şi maximum 50 de secretari de stat. I-am văzut pe majoritatea celor 200 de secretari de stat actuali şi vă zic că nu au nicio atribuţie, au un birou mare, o secretară şi câţiva consilieri, o maşină cu şofer şi atât. Nu produc plusvaloare pentru români”, a precizat Simion, scrie Agerpres.

Potrivit AUR, „ministerele ar trebui să fie mutate în Palatul Parlamentului, pentru a le debirocratiza şi pentru ca statul să nu mai plătească «sute de mii, milioane de euro» la privaţi pentru găzduirea unora dintre ele”, mai notează Agerpres.

În privinţa sănătăţii, senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, a spus: „Oferim prioritate medicinei de prevenţie, care a fost cu totul şi cu totul lăsată deoparte, uitată, nu mai există dispensare la sate, nu mai există acces în spitale decât în mod foarte complicat, medicul de familie a ajuns un soi de funcţionar care semnează o hârtie către medicul specialist. (…) De asemenea, vom acorda o atenţie specială diagnosticului timpuriu, printr-un program de prevenţie pentru bolile la care suntem cei mai expuşi noi, românii, care va cuprinde un set de analize şi de controale gratuite”, scrie Agerpres.

„La capitolul infrastructură şi dotări, el a spus că AUR va renova sau va construi, acolo unde este cazul, policlinici la un număr de 25.000 de locuitori, timpul de aşteptare pentru urgenţe trebuie redus la cel mult 10 minute pentru pacient, parcul de ambulanţe trebuie înnoit şi dotat cu aparatură performantă, iar unităţile de primiri urgenţe trebuie mutate de la DSU la Ministerul Sănătăţii”, mai notează Agerpres.

În privinţa fiscalităţii, „AUR vizează simplificarea politicii fiscale; în acest sens, pentru companiile cu o cifră de afaceri (CA) mai mică de 5 milioane de euro va fi stabilit un impozit pe CA de 2%, iar pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro se va aplica un impozit pe profit de 16%”, mai arată Agerpres.

„Totodată, companiile care nu îşi declară profiturile în România vor fi taxate cu 1% din cifra de afaceri”, mai scrie Agerpres.

Fără îndoială, evenimentul politic european al acestui sfârşit de săptămână îl reprezintă alegerile prezidenţiale din Turcia.

Deşi nu este membră a UE, Turcia, membru NATO, joacă un rol important în politica est-europeană şi a Mării Negre.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Preşedintele turc, Recep Erdogan, este devansat cu cel puţin cinci puncte procentuale de principalul său rival Kemal Kilicdaroglu, într-un aşteptat sondaj realizat de institutul Konda, înaintea alegerilor prezidenţiale care au loc duminică”, relatează agenţia Reuters, scrie Cotidianul.

„Potrivit acestui sondaj, Erdogan este susţinut de 43,7% dintre alegători, iar Kiliçdaroglu de 49,3%, ceea ce ar însemna că acestuia din urmă i-ar lipsi foarte puţin până la majoritatea necesară pentru a câştiga în primul tur. Cei doi ar urma să se confrunte într-un al doilea tur de scrutin pe 28 mai. (…) Rezultatele sondajului au întărit impresia că Erdogan se află în faţa celui mai greu test din cele două decenii de când se află la putere. Ele vin în concordanţă cu cele alte altor sondaje în care pe primul loc se poziţionează tot Kiliçdaroglu, liderul taberei opoziţiei ce reuneşte partide seculariste, conservatoare şi naţionaliste”, mai scrie Cotidianul.

Seară liniştită!