Uniunea Europeană vrea să stabilească un „salariu minim european”

Deschidem Revista din această seară cu recalcularea pensiilor speciale, despre care se discută tot mai des în mass-media. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a reiterat, joi, faptul că pensiile militare nu trebuie privite ca pensii speciale.

„Îi rog pe cei care fac presiuni pentru tăierea drepturilor pensionarilor militari să se gândească la ce efecte ar putea avea asemenea decizii asupra retenției personalului militar aflat spre finalul carierei, oameni foarte bine pregătiți și aflați în funcții la vârful ierarhiei, precum și asupra proiectelor de viitor ale tinerilor care și-ar dori o carieră militară”, a afirmat ministrul Angel Tîlvăr, notează News.ro.

Libertatea scrie azi despre situația Planului REPowerUE al României, aflat în analiza Comisiei Europene.

„Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, a transmis joi, 11 mai, că planul REPowerUE al României, în valoare de 1,4 miliarde de euro, a fost respins de Comisia Europeană, informează G4media. În replică, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, a declarat că planul nu a fost respins, ci Comisia Europeană a cerut informații suplimentare despre proiectele de investiții”, notează Libertatea.

„Comisia Europeană a aprobat doar investițiile legate de eficiență energetică și care ajută gospodăriile și antreprenorii să își reducă facturile – adică exact ce am transmis împreună cu partidul REPER ca soluții. Am cerut 1 miliard pentru casele românilor și micii antreprenori. Acum, când Comisia a respins bazaconiile pe care voia Guvernul să le facă cu bani europeni, poate că, în sfârșit, coaliția se va hotărî să ne asculte, pe cei care știm cum trebuie implementat REPower, și să se gândească și la români”, a declarat Dragoș Pîslaru, copreședinte REPER și coraportor REPowerEU, scrie Libertatea.

„Miniștrii agriculturii din cinci state din estul Uniunii Europene, inclusiv România, cer într-o nouă scrisoare executivului european să modifice și să extindă reglementările ce restricționează importul unor produse agricole ucrainene”, a relatat, joi, agenția poloneză de presă PAP, informează Reuters, citată de News.ro.

„Potrivit unei noi scrisori semnate de miniștrii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, interdicția nu se aplică mărfurilor importate în baza unor contracte încheiate înainte de 2 mai, creând riscul ca unele contracte nedatate să poată continua. Ca urmare, există riscul unor abuzuri, în condițiile în care autoritățile vamale nu vor avea instrumente pentru a verifica și pune sub semnul întrebării astfel de documente, au scris miniștrii”, scrie agenția PAP, citată de News.ro.

Salariul minim pe economie ar putea fi mărit în 2024.

„De la anul, nivelul salariului minim pe economie ar trebui să crească la 3.800 de lei, în urma unor noi reglementări la nivelul UE. Uniunea Europeană vrea să stabilească un «salariu minim european», care nu va avea însă aceeași valoare în toate țările. Salariul minim european se va calcula în funcție de veniturile medii din fiecare țară. El va fi stabilit la 50% din salariul mediu național, estimat la 7.600 de lei în 2024. Astfel, salariul net (adică primit în mână de angajați) ar urma să crească la 2.250 de lei, în timp ce taxele vor crește la 1.550 de lei”, scrie Adevărul.

AUR și-a prezentat joi Programul de guvernare „Reconstruim România”. Liderul AUR, George Simion, a vorbit despre cum ar trebui să arate administrația centrală.

„La nivelul administrației de stat am cuprins niște măsuri. O măsură votată de toți românii: 300 de parlamentari. Așa au votat românii, așa trebuie să fie. Un Guvern suplu și eficient, maximum 12 ministere și maximum 50 de secretari de stat. I-am văzut pe majoritatea celor 200 de secretari de stat actuali și vă zic că nu au nicio atribuție, au un birou mare, o secretară și câțiva consilieri, o mașină cu șofer și atât. Nu produc plusvaloare pentru români”, a precizat Simion, scrie Agerpres.

Potrivit AUR, „ministerele ar trebui să fie mutate în Palatul Parlamentului, pentru a le debirocratiza și pentru ca statul să nu mai plătească «sute de mii, milioane de euro» la privați pentru găzduirea unora dintre ele”, mai notează Agerpres.

În privința sănătății, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a spus: „Oferim prioritate medicinei de prevenție, care a fost cu totul și cu totul lăsată deoparte, uitată, nu mai există dispensare la sate, nu mai există acces în spitale decât în mod foarte complicat, medicul de familie a ajuns un soi de funcționar care semnează o hârtie către medicul specialist. (…) De asemenea, vom acorda o atenție specială diagnosticului timpuriu, printr-un program de prevenție pentru bolile la care suntem cei mai expuși noi, românii, care va cuprinde un set de analize și de controale gratuite”, scrie Agerpres.

„La capitolul infrastructură și dotări, el a spus că AUR va renova sau va construi, acolo unde este cazul, policlinici la un număr de 25.000 de locuitori, timpul de așteptare pentru urgențe trebuie redus la cel mult 10 minute pentru pacient, parcul de ambulanțe trebuie înnoit și dotat cu aparatură performantă, iar unitățile de primiri urgențe trebuie mutate de la DSU la Ministerul Sănătății”, mai notează Agerpres.

În privința fiscalității, „AUR vizează simplificarea politicii fiscale; în acest sens, pentru companiile cu o cifră de afaceri (CA) mai mică de 5 milioane de euro va fi stabilit un impozit pe CA de 2%, iar pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro se va aplica un impozit pe profit de 16%”, mai arată Agerpres.

„Totodată, companiile care nu își declară profiturile în România vor fi taxate cu 1% din cifra de afaceri”, mai scrie Agerpres.

Fără îndoială, evenimentul politic european al acestui sfârșit de săptămână îl reprezintă alegerile prezidențiale din Turcia.

Deși nu este membră a UE, Turcia, membru NATO, joacă un rol important în politica est-europeană și a Mării Negre.

„Președintele turc, Recep Erdogan, este devansat cu cel puțin cinci puncte procentuale de principalul său rival Kemal Kilicdaroglu, într-un așteptat sondaj realizat de institutul Konda, înaintea alegerilor prezidențiale care au loc duminică”, relatează agenția Reuters, scrie Cotidianul.

„Potrivit acestui sondaj, Erdogan este susținut de 43,7% dintre alegători, iar Kiliçdaroglu de 49,3%, ceea ce ar însemna că acestuia din urmă i-ar lipsi foarte puțin până la majoritatea necesară pentru a câștiga în primul tur. Cei doi ar urma să se confrunte într-un al doilea tur de scrutin pe 28 mai. (…) Rezultatele sondajului au întărit impresia că Erdogan se află în fața celui mai greu test din cele două decenii de când se află la putere. Ele vin în concordanță cu cele alte altor sondaje în care pe primul loc se poziționează tot Kiliçdaroglu, liderul taberei opoziției ce reunește partide seculariste, conservatoare și naționaliste”, mai scrie Cotidianul.

Seară liniștită!