Unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale (Legea nr. 185/2016)

În M. Of. nr. 848 din 25 octombrie 2016, a fost publicată Legea nr. 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

În continuare, vom prezenta structura respectivei legi.

Cap. I („Dispoziții generale”)

Cap. II („Drepturi asupra terenurilor, stabilite și recunoscute în favoarea inițiatorului proiectului”)

Cap. III („Măsuri prealabile în vederea identificării imobilelor afectate de construcția, respectiv existența și operarea conductei/conductelor care face/fac obiectul proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale”)

Cap. IV („Procedura de punere în executare a drepturilor reglementate prin prezenta lege”)

Cap. V („Procedura aplicabilă lucrărilor. Eliberarea altor avize, permise și autorizații””

Cap. VI („Dispoziții finale”)

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivei legi.

Cap. I prevede faptul că respectiva lege stabilește unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

De asemenea, sunt prevăzute semnificațiile termenilor utilizați în lege.

Cap. II dispune faptul că în cazul lucrărilor de construire aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, pentru exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra imobilelor, inițiatorul proiectului va plăti:

a) indemnizații pentru proprietarii de imobile în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a efectuării lucrărilor;

b) despăgubiri pentru pagubele cauzate proprietarilor de imobile sau titularilor de activități afectați de exercitarea dreptului de servitute, stabilite conform art. 8.

În cazul instalațiilor de suprafață, pentru exercitarea dreptului de uz, inițiatorul proiectului achită proprietarilor, începând cu data finalizării lucrărilor, o indemnizație anuală.

Pentru toate lucrările aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, exercitarea dreptului de servitute asupra imobilelor afectate de lucrări se realizează de drept, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi sau activități desfășurate în legătură cu imobilele ce ar urma să fie afectate de lucrări, cu condiția îndeplinirii procedurii de notificare.

Accesul la imobilele afectate de executarea lucrărilor de construire nu este condiționat de plata în prealabil a despăgubirilor și indemnizațiilor prevăzute la alin. (1).

De asemenea, în cazul lucrărilor de reabilitare, retehnologizare, modernizare, exploatare, revizie sau reparație și de întreținere aferente conductei/conductelor ce face/fac obiectul proiectului de importanță națională, indemnizațiile sau despăgubirile prevăzute la alin. (1) sunt plătite sau consemnate în termen de 30 de zile de la data efectuării respectivelor lucrări sau intervenții.

Cap. III din Legea nr. 185/2016 („Măsuri prealabile în vederea identificării imobilelor afectate de construcția, respectiv existența și operarea conductei/conductelor care face/fac obiectul proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale”)

Cap. III stabilește faptul că inițiatorul proiectului întocmește documentația tehnică necesară realizării lucrărilor, care trebuie să cuprindă planuri cu amplasamentul lucrării în vederea recepției. Aceste planuri cu amplasamentul lucrării se realizează în conformitate cu prevederile legale și cuprind:

a) delimitarea culoarului de lucru;
b) zonele de protecție și zonele de siguranță aferente conductei/conductelor;
c) zona de protecție și siguranță a liniilor electrice și a posturilor de transformare aferente instalațiilor de suprafață;
d) zonele cu un anumit regim de protecție stabilit prin lege sau documentații de amenajare a teritoriului ori documentații de urbanism aprobate;
e) limitele imobilelor afectate și suprafețele acestora, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Inițiatorul proiectului are obligația de a transmite planul cu amplasamentul către oficiile teritoriale de cadastru și publicitate imobiliare pentru recepție.

De asemenea, setul de date spațiale rezultat trebuie să respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale.

În termen de 15 zile de la primirea documentației aferente construcției conductei/conductelor, oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară recepționează planurile cu amplasamentul lucrării și va emite procesul-verbal de recepție. Inițiatorul proiectului va transmite primarilor, instituțiilor prefectului și consiliilor județene lista imobilelor situate pe culoarul de construcție, inclusiv cele aferente liniilor electrice de alimentare a instalațiilor de suprafață.

Cap. IV dispune faptul că toate litigiile rezultate din nerespectarea drepturilor și/sau neexecutarea obligațiilor stabilite prin prezenta lege vor fi soluționate de către tribunalul în a cărui rază teritorială este situat imobilul, conform prezentei proceduri.

Cererile de chemare în judecată se judecă în regim de urgență și cu precădere.

Completul căruia i s-a repartizat cauza verifică în termen de două zile dacă cererea de chemare în judecată respectă cerințele prevăzute de lege. Dacă cererea nu îndeplinește aceste cerințe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult două zile de la primirea comunicării, trebuie să completeze sau să modifice cererea în mod corespunzător.

Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluție comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 5 zile de la comunicare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi prevăzută expres.

Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 5 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

În termen de două zile de la depunerea răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 10 zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

Reclamantul poate să își modifice cererea numai până la primul termen la care acesta este legal citat.

Termenele de judecată acordate de instanță nu pot fi mai mari de 10 zile. Procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă înmânarea citației se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

Hotărârea este executorie și este supusă numai apelului, în termen de 10 zile de la comunicare.

În fine, termenul de redactare a hotărârii este de 5 zile. Apelul se judecă de urgență și cu precădere. Termenele stabilite nu vor depăși 10 zile.

Cap. V dispune faptul că certificatele de urbanism se eliberează în termen de 15 zile de la data depunerii cererii.

Avizele, acordurile, permisele și autorizațiile prevăzute în certificatele de urbanism, cu excepția acordului de mediu și a avizului de gospodărire a apelor, sunt eliberate și comunicate inițiatorului proiectului în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, însoțite de documentația aferentă, în condițiile respectivei legi.

Emiterea certificatelor de urbanism, a autorizației de construire și/sau de exploatare aferente lucrărilor se realizează cu respectarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism existente la data emiterii certificatelor și autorizației de construire, fără a fi necesară elaborarea și/sau aprobarea unor noi planuri de amenajare a teritoriului și/sau de urbanism.

Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), art. 4, 5 și ale definiției „Drept de execuție a lucrărilor de construcții” din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de la prevederile art. 2 alin. (9) și (10) și art. 5 alin. (16) din O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art. 4 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz:

a) autorizațiile de construire aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale pot fi solicitate de inițiatorul proiectului în baza licenței de operare sau a acordului de concesiune, a documentației tehnice și a acordului de mediu/actului administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;
b) autorizarea executării lucrărilor de construcții aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale se face de către autoritatea competentă, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor și ale respectivei legi;
c) autorizarea lucrărilor care implică și desființarea în tot sau în parte a unor amenajări sau construcții pentru care este necesară emiterea unei autorizații de desființare se face de către autoritatea competentă cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor și ale prezentei legi;
d) autorizația de construire se emite în termen de 15 zile de la depunerea solicitării în acest sens de către inițiatorul proiectului; inițiatorul proiectului are obligația de a depune documentația completă în termen de 6 luni de la emitere;
e) perioada de valabilitate a autorizațiilor de construire emise pentru proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale este de 36 de luni de la data emiterii, cu condiția începerii execuției lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizației de construire;
f) începerea lucrărilor în intervalul de timp prevăzut în autorizațiile de construire determină extinderea valabilității autorizațiilor de construire pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzute prin autorizație;
g) în cazul justificat în care lucrările de construcții nu pot fi începute în termenul de valabilitate a autorizației de construire, inițiatorul proiectului poate solicita autorității emitente prelungirea valabilității autorizației cu cel puțin 15 zile înaintea expirării acesteia, situație în care prelungirea valabilității autorizației se acordă pentru o perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive a acesteia;
h) direcțiile județene pentru cultură emit avizele necesare implementării proiectelor din domeniul gazelor naturale;
i) pentru proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, avizele emise de direcțiile județene de cultură sunt de tipul:

– aviz de principiu, emis ca urmare a solicitării inițiatorului proiectului, însoțită de documentația tehnică, evaluare arheologică teoretică, aviz necesar pentru demararea procedurii de notificare, obținerea acordului de mediu și a autorizației de construire, cu condiția ca până la demararea lucrărilor inițiatorul proiectului să realizeze diagnosticul arheologic intrusiv și cercetarea arheologică preventivă;

– avizul conform, emis ca urmare a solicitării inițiatorului proiectului, însoțită de rezultatele diagnosticului arheologic intruziv, dispus prin raportul de evaluare teoretică, și ale cercetării arheologice pentru siturile identificare prin diagnostic intruziv;

j) avizul conform prevăzut la lit. i) liniuța a 2-a se emite cu respectarea propunerilor comisiilor științifice de specialitate, respectiv:

– formulate de comisiile zonale ale monumentelor istorice, atunci când avizul se referă la intervenția pe monumentele istorice, indiferent de grupa valorică, în zonele de protecție ale acestora și în zonelor construite protejate;

– formulate de Comisia Națională de Arheologie, atunci când avizul se referă la intervenția în situri arheologice;

k) avizele prevăzute la lit. i) și j) se emit în termen de 45 de zile de la data depunerii de către inițiatorul proiectului a documentației complete;
l) inițiatorul proiectului își asumă riscul modificării proiectului ulterior obținerii acordului de mediu și a autorizației de construire, ca urmare a cercetării arheologice preventive;
m) în siturile arheologice identificate prin diagnosticul intrusiv, cercetarea arheologică preventivă se realizează înaintea executării lucrărilor de construcții care presupun intervenții asupra solului și subsolului;
n) suspendarea lucrărilor de construire pe zona cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător nu conduce la suspendarea autorizației de construire;
o) zona cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare în funcție de suprafața terenului efectiv afectată de această descoperire, fără a aduce atingere dreptului de a folosi, de a exploata și/sau de a începe sau continua lucrările de construire pentru restul suprafeței de teren, care face obiectul autorizației de construire emise;
p) o procedură simplificată de realizare a cercetării arheologice și de emitere a autorizațiilor necesare acesteia, precum și de emitere a certificatului de descărcare de sarcină arheologică se elaborează de către Ministerul Culturii și se aprobă prin ordin al ministrului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a respectivei legi.

Cap. VI stabilește faptul că autoritatea competentă pentru proiectele de interes comun va face demersuri, pentru respectarea termenelor privind emiterea autorizațiilor/avizelor/acordurilor stabilite de respectiva lege în cazul proiectelor de interes comun.

Dispozițiile respectivei legi se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă și cu cele ale Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare respectivei legi.

În situațiile în care proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale interferează cu alte infrastructuri de transport de interes public și/sau cu zonele de siguranță și/sau de protecție ale acestora, stabilite prin lege, cu referire inclusiv la imobilele aferente acestor infrastructuri, se aplică legile speciale și acordurile-cadru încheiate între inițiatorul proiectului și administratorii infrastructurilor.