UNEJ ia poziție față de informațiile publicate în presă cu privire la onorariul executorilor judecătorești

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ), în calitate de organizație profesională care acționează pentru asigurarea prestigiului și autorității profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, a reacționat prompt în urma publicării unor informații pe pagina ziare.com („Executarea silită. Un specialist în servicii financiare explică problemele pe care le pot întâmpina clienții IFN-urilor”- 26.07.2020) cu privire la cuantumul onorariilor executorilor judecătorești.

Astfel, partenerul de dialog, președinte al Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), face în articolul respectiv următoarele afirmații: „Parcă executorii judecătorești au procent din datorie (…) aceasta este o altă problemă, extrem de gravă, din punctul meu de vedere: aceste onorarii absolut halucinante ale executorilor judecătorești, care sunt cumva pretinse ca procent din datoriile oamenilor”, „atâta vreme cât apare câte un onorariu din acesta colosal al executorului judecătoresc, este o condamnare a respectivului debitor la o situație absolut de negestionat.”

În acest context, UNEJ dorește să clarifice câteva aspecte datorate unei insuficiente informări sau unor confuzii factuale,  arătând că, potrivit Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, acte îndeplinite de aceștia, în limitele competențelor legale, fiind acte de autoritate publică.

Executarea silită este o procedură prin care executorii judecătorești duc la îndeplinire obligațiile stabilite în sarcina debitorilor, prin titlurile executorii, pe care o persoană nu le-a efectuat sau a refuzat să le ducă la îndeplinire.

Procedura poate să înceapă numai la cererea creditorului și cu încuviințarea instanței de judecată, instanță care își va da acordul cu privire la declanșarea acesteia după verificarea legalității titlului și a întinderii obligațiilor prevăzute și solicitate de creditor. Aceste obligații pot consta, pe lângă debitul principal neachitat la scadență, din dobânzi, penalități și, eventual, comisioane, toate stabilite prin prevederi contractuale pe care debitorul și le-a asumat la momentul semnării contractului de împrumut.

Totodată,  în articolul avut în vedere nu este abordată ideea de educare a populației, consumatoare de instrumente financiare, deși afirmațiile vin din partea unui reprezentant al unei asociații care apără și interesele clienților instituțiilor de credit. UNEJ consideră că ar fi trebuit explicat clar modul de calcul al sumei pe care debitorul trebuie să o restituie raportat la valoarea creditului acordat, în felul acesta construindu-se, în mod corect, imaginea de ansamblu a situației în care se poate afla, la un moment dat, o persoană care nu-și achită datoriile izvorâte din contracte.

Pentru activitatea desfășurată, executorul judecătoresc are dreptul la un onorariu stabilit în condițiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Depășirea limitelor onorariului poate fi sancționată atât prin intermediul formulării unei contestații la executare, cât și administrativ, prin intermediul unei proceduri disciplinare.

De altfel, onorariul executorului judecătoresc reprezintă un element din sfera cheltuielilor de executare. Acestea sunt reglementate de prevederile art. 670 C.pr.civ. și ale Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Astfel, onorariul executorului judecătoresc este stabilit prin lege și este raportat exclusiv la valoarea creanței sau la tipul activității prestate.

UNEJ apreciază că, în condițiile în care valoarea creditelor acordate de IFN-uri a luat amploare, iar debitorii acestora au de restituit, la data declarării scadenței anticipate, sume foarte mari datorită dobânzilor prevăzute în contracte, este nefiresc a se abate atenția publică în mod defăimător de la fondul problemei spre onorariile transparente și legale ale executorilor judecătorești.

UNEJ consideră că soluția de bază pentru diminuarea volumului semnificativ al debitelor restante este educația financiară a consumatorilor și creșterea responsabilității individuale a acestora cu sprijinul asociațiilor, uniunilor profesionale, dar și al presei.

Adresa UNEJ nr. 1809/28.07.2020

Sursa informației