Vicierea algoritmului de calcul al notei finale la examenul de primire în profesia de avocat. Lipsa calității procesuale pasive a INPPA. Recurs (NCPC, Legea nr. 554/2004)

4 apr. 2018
Vizualizari: 664
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (Complet de 5 judecători) nr. 2067/2017

NCPC: art. 204, art. 497; Legea nr. 554/2004: art. 1, art. 8, art. 13 alin. (1), art. 20; Regulamentul cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul INPPA: art. 10 alin. (3) și art. 13 alin. (1), art. 19 alin. (2); Hotărârea nr. 391 din 31 martie 2012 pentru republicarea statutului INPPA: art. 7 alin. (1) lit. a); Hotărârea Consiliului UNBR nr. 713 din 29 iunie 2013: art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (5)

Recurentul-reclamant a supus controlului instanței de contencios administrativ, pe calea comună a art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, verificarea legalității Hotărârii nr. 671 din 26 octombrie 2013 privind validarea examenului de primire în profesie ca avocat stagiar și pentru persoanele care au susținut examenul de definitivat în alte profesii juridice, precum și rezultatele acestuia cu privire la recurentul-reclamant; obligarea intimaților-pârâți să comunice informații cu privire la modalitatea de desemnare a comisiilor de examen, obligarea intimaților-pârâți să constituie o nouă comisie care să procedeze la recorectarea lucrării recurentului-reclamant la disciplina „Organizarea și exercitarea profesiei de avocat”.

Recurentul-reclamant a fost unul dintre participanții la examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea septembrie 2013, organizat în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, iar după promovarea probei eliminatorii, constând în examenul grilă, a obținut următoarele note la proba teoretică și cu caracter aplicativ: drept civil – 6,42; drept procesual civil – 7; drept penal – 5,90, drept procesual penal – 7; organizarea și exercitarea profesiei de avocat – 6,70.

În urma soluționării contestației la punctajul acordat, recurentul-reclamant a obținut nota 7 la disciplina drept penal, celelalte note rămânând neschimbate, deși, în urma vizualizării lucrărilor, coroborând baremul de corectare și lucrarea propriu-zisă, punctajul la disciplina organizarea și exercitarea profesiei de avocat ar fi trebuit să fie 9.

Recurentul-reclamant a formulat critici, atât cu privire la compunerea comisiilor de concurs, în raport de criteriile prevăzute la art. 10 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, cât și cu privire la modalitatea de corectare prevăzută de art. 19 alin. (2) din același regulament. Sub acest ultim aspect, a învederat lipsa ghidului de corectare, caracterul netransparent al corecturilor în lipsa borderourilor de corectare, imposibilitatea aplicării baremului de către corectori, dată fiind lipsa de claritate, lipsa celei de-a treia note, ceea ce determină vicierea algoritmului de calcul al notei finale.

Curtea de apel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, reținând că, în raport de limitele fixate de recurentul-reclamant prin cererea de chemare în judecată, calitate procesuală pasivă are numai emitentul actului, respectiv Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România. Pe fondul cauzei, curtea de apel a ajuns la concluzia că recurentul-reclamant nu a demonstrat nelegalitatea hotărârii contestate, reținând că susținerile recurentului-reclamant se situează la nivelul unor generalități neconcretizate, reclamantul „nereușind să explice în ce măsură transparența procedurii, dezideratul numirii în comisii a unor cadre universitare, egalitatea de arme, siguranța raporturilor juridice au impietat asupra notei sale la o singură materie și nu și asupra restului materiilor, prin ipoteză identic expuse la aceste afirmații”.

Această soluție nu este împărtășită de către instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident la situația de fapt stabilită în baza înscrisurilor administrate.

Astfel, contrar celor reținute de judecătorul fondului, Înalta Curte constată că intimatul-pârât Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, întrucât examenul de primire în profesia de avocat, la care a participat recurentul-reclamant, s-a desfășurat prin intermediul acestei instituții, care are atribuții concrete în organizarea și desfășurarea examenului.

În concret, potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Hotărârea nr. 391 din 31 martie 2012 pentru republicarea statutului Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, „În vederea realizării scopului și îndeplinirii obiectivelor pentru care a fost înființat, INPPA desfășoară, în principal, următoarele activități: a) asigură desfășurarea examenului de primire în profesia de avocat în condițiile prevăzute de lege și statutul profesiei de avocat”.

Tot astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 713 din 29 iunie 2013 privind organizarea examenului de primire în profesie, sesiunea septembrie 2013, „Examenul se va susține în mod unitar, în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și se va desfășura prin INPPA Central – București și prin centrele teritoriale ale acestuia, în conformitate cu Regulamentul de examen – Anexă la Hotărârea nr. 04/2011 a Consiliului UNBR, republicată, modificat și completat prin Hotărârea nr. 693 din 28 martie 2013 a Consiliului UNBR” iar conform art. 2 alin. (5) din aceeași hotărâre, „în perioada imediat următoare încheierii etapei eliminatorii a examenului, se va organiza o întâlnire a conducerii INPPA Central – București/centrelor teritoriale cu membrii comisiei de corectare, pentru instruirea membrilor comisiei privind evaluarea unitară a lucrărilor candidaților. Data și locul întâlnirii vor fi comunicate în termen util. Costurile întâlnirii se suportă din taxele de examen încasate de la candidați”.

Prin urmare, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților are ca misiune principală desfășurarea examenului de primire în profesie, printre atribuțiile sale fiind și aceea de a instrui membrii comisei de corectare.

Argumente în sensul constatării calității procesuale pasive a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților într-un litigiu având ca obiect verificarea legalității aceleiași hotărâri nr. 671 din 26 octombrie 2013 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România se regăsesc și în practica anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin decizia nr. 954 din 25 martie 2016, reținându-se calitatea procesuală pasivă a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că, prima instanță a soluționat cauza fără să lămurească pe deplin împrejurările de fapt, limitându-se la considerații generale, fără a arăta rațiunile pentru care motivele de nelegalitate invocate nu sunt incidente în cauză, dând astfel doar o aparență în motivare a hotărârii pronunțate.

Astfel, deși recurentul-reclamant a invocat interpretarea greșită de către intimatele-pârâte a dispozițiilor art. 10 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul de examen, în ceea ce privește desemnarea membrilor comisiilor de examen, precum și motive de nelegalitate referitoare la corectarea efectivă a lucrărilor, instanța de fond nu a analizat aceste critici, limitându-se la precizarea că respectivele critici de nelegalitate au fost formulate prin concluziile scrise, cu depășirea termenului prevăzut de art. 204 C. proc. civ.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Contrar acestor considerente, Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate au fost formulate în termen, după depunerea documentației care a stat la baza actului atacat.

Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, obligația procedurală a instanței de judecată este de a solicita documentația ce a stat la baza emiterii actului contestat, specificul litigiilor de contencios administrativ obligând instanța să se pronunțe doar în condițiile existenței la dosar a tuturor documentelor care au legătură cu soluționarea litigiului.

Or, în speță, o parte din documentație a fost depusă la 1 septembrie 2014, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință, iar cererea de suplimentare a documentației, în raport de toate capetele de cerere, formulată în ședința publică de la 24 noiembrie 2014 a fost respinsă apreciindu-se că nu este pertinentă soluționării cauzei.

Procedând la soluționarea cauzei, specifică prin obiectul său, în circumstanțele expuse, prima instanță nu a realizat o analiză completă și obiectivă a situației de fapt.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării, se va proceda, conform dezlegărilor date în prezenta decizie, la examinarea tuturor aspectelor de nelegalitate invocate, cu luarea în considerare și a criticilor de nelegalitate formulate în recurs.

În raport de considerentele expuse, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 674 din 30 decembrie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Sursa informației: www.scj.ro.

Vicierea algoritmului de calcul al notei finale la examenul de primire în profesia de avocat. Lipsa calității procesuale pasive a INPPA. Recurs (NCPC, Legea nr. 554/2004) was last modified: aprilie 4th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.