UNBR. Viziunea UE asupra viitorului profesiilor reglementate

În data de 10 martie 2017, UNBR a publicat „Cartea Albă privind viitorul Europei”, informând că la pg.18 a acestui document se reflectă viziunea asupra viitorului profesiilor reglementate.

Astfel, potrivit scenariului nr. 2 „Accent exclusiv pe piața unică”: Uniunea Europeană se reaxează treptat pe piața unică.

În acest scenariu în care UE-27 nu agreează să întreprindă acțiuni în plus în mai multe domenii de politică, accentul se pune tot mai mult pe aprofundarea anumitor aspecte-cheie ale pieței unice. Nu există voința comună de a colabora aprofundat în domenii precum migrația, securitatea sau apărarea.

Drept urmare, UE-27 nu își intensifică activitatea în cele mai multe domenii politice. Cooperarea cu privire la noi aspecte de interes comun este adesea gestionată la nivel bilateral. De asemenea, UE-27 reduce în mod semnificativ sarcina de reglementare, retrăgând două acte legislative existente pentru fiecare nouă inițiativă propusă.

Aceasta înseamnă că până în 2025, funcționarea pieței unice devine principala rațiune de a fi a UE-27. Progresele ulterioare depind de capacitatea de a conveni politicile și standardele aferente. Acordul se obține mai ușor în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor și a bunurilor, care are loc în continuare fără bariere tarifare.

Dat fiind accentul mai puternic pe reducerea reglementării la nivelul UE, diferențele persistă sau se adâncesc în domenii precum standardele de protecție a consumatorilor, standardele sociale și cele de mediu, precum și impozitarea și utilizarea subvențiilor publice. Acest lucru duce la o „cursă spre standarde minime”. De asemenea, este dificil să se ajungă la un acord asupra unor norme comune noi privind mobilitatea lucrătorilor sau pentru accesul la profesiile reglementate. Drept urmare, libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor nu este pe deplin garantată.

Moneda euro facilitează schimburile comerciale, însă divergențele tot mai ample și cooperarea limitată constituie surse importante de vulnerabilitate. Acest lucru pune în pericol integritatea monedei unice și capacitatea acesteia de a reacționa în cazul unei noi crize financiare.

Se efectuează controale mai sistematice ale persoanelor la frontierele naționale, din cauza insuficientei cooperări în chestiunile legate de securitate și de migrație.

Ca urmare a neînțelegerilor interne privind modul de abordare a comerțului internațional, UE întâmpină dificultăți în încheierea de acorduri cu partenerii săi. Migrația și unele aspecte de politică externă fac tot mai mult obiectul cooperării bilaterale. Ajutoarele umanitare și pentru dezvoltare țin de competența națională. UE în ansamblul său nu mai este reprezentată într-o serie de forumuri internaționale întrucât nu reușește să convină asupra unei poziții comune în chestiuni de relevanță pentru partenerii mondiali, ca de exemplu schimbările climatice, combaterea evaziunii fiscale, valorificarea oportunităților globalizării și promovarea comerțului internațional.

Astfel, există o serie de avantaje și dezavantaje, după cum urmează: având în vedere că UE își reorientează prioritățile, diferențele de opinie dintre statele membre cu privire la noile probleme de actualitate trebuie să fie soluționate adesea la nivel bilateral, de la caz la caz. Drepturile cetățenești derivate din legislația UE pot fi restricționate în timp. Procesul decizional poate fi înțeles mai ușor, dar capacitatea de a acționa în mod colectiv este limitată. Acest lucru poate duce la adâncirea decalajului dintre așteptări și rezultate la toate nivelurile.