UNBR. Trei proiecte legislative referitoare la profesia de avocat aflate în dezbaterea Senatului
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) informează despre cele trei proiecte legislative privind profesia de avocat, aflate în dezbaterea Senatului.
Acestea vizează reprezentativitatea la nivelul conducerii Casei de Asigurări a Avocaților, consolidarea unor drepturi cuvenite în cadrul asistenței judiciare și sistemul de pensii.
Primul proiect legislativ vizează articolul 108 alin. (2) din Legea 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Reprezentativitatea în cadrul Consiliului de Administrație al Casei de Asigurări a Avocaților este modificată astfel:
Consiliul de administrație al CAA este format din 9 membri, dintre care 7 avocați în activitate și 2 avocați pensionari, cu o vechime de cel puțin 15 ani în profesie.
Trei dintre aceștia sunt aleși de Consiliul UNBR din Filiala București-Ilfov (2 activi și 1 pensionar), iar șase sunt aleși din filiale diferite (5 activi și 1 pensionar).
Mandatul este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată.
De asemenea, proiectul legislativ reglementează votul electronic în Adunările Generale ale filialelor, după modelul implementat la nivelul barourilor.
Textul integral, B839/2022, poate fi parcurs aici.
Al doilea proiect vizează consolidarea unor drepturi cuvenite în cadrul asistenței judiciare. Inițiatorii legii propun decontarea cheltuielilor de transport ale avocaților la locul unde se desfășoară activitatea profesională, precum și indexarea onorariilor în raport cu inflația. În plus, noul proiect prevede ca în cazul dosarelor în care urmărirea penală durează mai mulți ani, serviciile inițiale să fie remunerate prin acordarea unui onorariu provizoriu după trecerea unei perioade de maxim 6 luni, urmând ca onorariul final să fie stabilit odată cu terminarea urmăririi penale.
La articolul 81, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
− (1) Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între UNBR, Ministerul Justiției si Ministerul Public, precum și la decontarea cheltuielilor de transport dacă activitatea restrânsă judiciară se desfășoară într-o altă localitate decât localitatea de domiciliu sau localitatea în care își are sediul profesional.
La articolul 81, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:
− (3^1) În situația asistenței judiciare acordate în faza urmăririi penale, dacă aceasta depășește perioada de 180 de zile, onorariul provizoriu stabilit de organul judiciar va fi avansat avocatului, urmând ca la terminarea urmăririi penale, onorariul provizoriu să fie dedus din onorariul definitiv stabilit de organul judiciar, în baza referatului scris cu privire la prestația avocațială definitivă.
− (3^2) În situația în care după încasarea onorariului provizoriu, avocatul încetează acordarea asistenței juridice anterior terminării urmăririi penale, organul judiciar dispune, în funcție de prestația avocațială efectivă, asupra onorariului cuvenit pentru activitatea efectiv prestată, eventualele diferențe urmând a fi restituite.
Textul integral, B840/2022, poate fi parcurs aici.
Al treilea proiect legislativ vizează posibilitatea pensionării anticipate la vârsta de 60 de ani. Mai mult, este înlăturată interdicția de exercitare a profesiei de avocat la împlinirea vârstei de 70 de ani prin eliminarea prevederii actuale de transformare din oficiu a pensiei anticipate în pensie de retragere definitivă din profesie.
La articolul 37, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
− Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare numai în profesia de avocat.
− (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prin diminuarea acestuia cu un procent de 0,75% pentru fiecare lună de anticipare.
2. La articolul 37, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
− (5)Prin sintagma luni de anticipare se înțelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate și data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, exprimată în număr de luni calendaristice întregi.
3. La articolul 38, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
− La data îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării aplicate și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare și, la cererea avocatului, a perioadelor asimilate.
− (2) Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.
Textul integral, B841/2022, poate fi parcurs aici.
✒Vezi și UNBR. Dialog pentru justiție – Conferința aniversară ce marchează 30 de ani de INM
