UNBR mulțumește Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România și Asociaţiei Magistraţilor din România
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) mulțumește Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociației Magistraților din România (AMR) pentru reacția promptă, fermă și neechivocă prin care au criticat afirmațiile făcute în spațiul public relativ la o așa-zisa «imunitate absolută» ori «superimunitate» a avocaților. Cele două organizații profesionale ale judecătorilor din România au subliniat consecințele nefaste ale campaniei de dezinformare privind perspectivele reale ale legislației profesiei de avocat, pe de o parte, și efectele ireparabile de decredibilizare a profesiei prin denigrarea acesteia.
Apelurile judecătorilor au menționat și au explicat rolul incontestabil al avocaților în înfăptuirea justiției și în asigurarea efectivă a dreptului constituțional la apărare.
Printr-o scrisoare deschisă trimisă premierului Dacian Cioloș la data de 17 mai 2016, UNJR i-a solicitat acestuia să indice public „de îndată” articolul din proiectul de modificare a legii avocatului „la care Ministrul Justiției Raluca Prună face trimitere că ar crea avocaților o «imunitate absolută»”.
Solicitarea a venit în contextul în care doamna Ministru al Justiției Raluca Prună a declarat la CSM, în data de 16 mai 2016, că „nu putem face din niciun fel de profesie liberală, fie și cea a avocaților, o profesie care se bucură de o imunitate absolută. Este ceva nemaîntâlnit în UE”.
Declarația doamnei Ministru a venit după ce, în data de 5 mai 2016, prezentă la un eveniment organizat de Ambasada Marii Britanii la București, Ministrul Justiției Raluca Prună a spus: „Asistăm acum la o ofensivă care aduce aminte de o restaurație. Îmi voi folosi vocea pentru a nu pierde ceea ce am câștigat”.
În scrisoarea deschisă trimisă premierului Dacian Cioloș, UNJR a arătat:
„Afirmațiile Ministrului Justiției Raluca Prună au creat o adevărată isterie în presă, discursul rațional fiind înlocuit de strigăte de «alarmă» că se dorește subjugarea justiției, în contextul în care justiția este făcută de către instanțe, prin judecători.”
„În toată această gălăgie publică, întreținută de jurnaliști și membri ai societății civile care nu sunt nici practicieni și nici cunoscători ai dreptului, a lipsit discursul rațional și argumentat pe un articol din lege clar”.
„Analiza punctuală a propunerii legislative trebuie făcută cu indicarea precisă a normelor europene la care ministrul justiției a făcut referire, pentru a putea avea o dezbatere profesionistă pe un subiect ce ține de buna administrare a justiției”.
„Analiza unei propuneri legislative trebuie făcuta pornind de la principiul ce se dorește a fi ocrotit prin norma propusă, trecând prin modul concret în care acesta este implementat, pentru a se verifica în ce măsură soluția aleasă este sau nu excesivă. O astfel de dezbatere permite și identificarea unor eventuale erori, ce pot fi în acest mod corectate”.
„La lecturarea proiectului de lege și al punctului de vedere al Guvernului la modificările propuse legii 51/1995, UNJR nu a putut identifica nicăieri sintagma «super-imunitate» sau «imunitate absolută»”.
„Facem un apel la o dezbatere profesionistă, argumentată pe subiectele ce privesc înfăptuirea justiției, ferită de exagerări ce riscă să aibă un efect mai degrabă manipulatoriu decât unul constructiv. Administrarea justiției este un proces sobru care se face în numele legii, adică rațional și nu emoțional. Un act de justiție eficient și corect are nevoie de legi clare și bine gândite care să îl susțină. Modificările la legea privind statutul avocatului sunt importante și trebuie analizate rațional și profesionist, lucru pe care presa nu l-a făcut”.
O atitudine similară a avut-o și Asociația Magistraților din România, printr-o declarație publică din 1 iunie 2016, în care s-a arătat:
„Dacă nu mai avem nici apărarea sigură în țara asta, probabil că ar trebui să ne întoarcem în trecut, fiindcă avocatul avea mai multe garanții în perioada comunistă. Doamna ministru Prună, așa cum au observat invitații dumneavoastră, nu citește Drept comparat, am observat că i-au dat o replică foarte bună distinșii domni avocați, astăzi, face afirmații că am fi cumva o țară unică în materie de reglementare și dați-mi voie să vă spun că nu e nimic nelalocul lui în ceea ce privește propunerea formulată pe Legea avocaților. Această profesie și ea trebuie reformată și e foarte bine că s-a inceput reformarea ei. Nu e nimic, nicio superimunitate, nu e nimic peste lege. Avocatul trebuie să fie la fel ca preotul, nu e posibil ca un cetățean să nu aibă siguranță când merge la un avocat că ceea ce discuta cu dumnealui rămâne acolo”.
„Observăm că este la modă această practică a denunțurilor, că nu se mai pot face altfel de anchete și adevărul nu mai poate ieși la iveală, din concepția doamnei Prună, decât pe bază de denunțuri. Este un lucru foarte rușinos, doamna Prună uită că la 25 de ani reforma sistemului judiciar, de la Revoluție, s-a semnat anul trecut o carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români. Dați-mi voie să vă spun că pentru un judecător, un avocat este la fel de important cum este procurorul. Nu este cu nimic mai deosebit procurorul decât avocatul”.
Aceste opinii exprimate în public de reprezentanții organizațiilor profesionale ale judecătorilor din România demonstrează faptul că o profesie nu poate fi desprinsă de domeniul profesional în ansamblul său și nici de mediul socio-cultural care integrează în mod natural profesiile juridice.
Este de neconceput o justiție liberă și independentă cu avocați îngrădiți în exercițiul liber al profesiei și privați de una dintre garanțiile esențiale ale apărării: confidențialitatea comunicării dintre client și avocat și dreptul de păstrare a secretului profesional, ca expresie a unei obligații sacrosante față de cel care apelează la avocat.
Prin atitudinea avută, judecătorii din România au dat expresie prețuirii majore acordată ideii de justiție, care se poate împlini doar cu considerarea și respectarea adevărului și dreptății, ceea ce implică, obligatoriu, respectarea, asigurarea și garantarea dreptului la apărare.
UNBR își exprimă prețuirea și recunoștința față de această solidaritate a judecătorilor!
Pentru a „personaliza” mulțumirile publice adresate judecătorilor din România, dar și pentru că omul este măsura tuturor lucrurilor, UNBR mulțumește la final, dar nu în ultimul rând, președinților UNJR și AMR: doamnei judecător Dana Gîrbovan și doamnei judecător Gabriela Baltag.
Uniunea Națională a Barourilor din România
Președinte av. dr. Gheorghe Florea
