[UPDATE: Alocuțiunea susținută de av. dr. Gheorghe Florea] UNBR. Conferință cu tema „Nu există justiție fără avocați independenți” − 22 octombrie 2021

26 oct. 2021
Vizualizari: 420
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update: Alocuțiunea susținută de av. dr. Gheorghe Florea

Conform site-ului oficial (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat alocuțiunea susținută de av. dr. Gheorghe Florea, cu ocazia conferinței „Nu există justiție fără avocați independenți” din data de 22 octombrie 2021.

Redăm, în acest sens, un extras al materialului intitulat „Libertatea și independența avocatului în exercitarea profesiei. Între aparență și realitate”:

1. Considerații introductive

Abordarea într-un discurs public a problematicii valorilor profesiei de avocat, a principiilor fundamentale pe care se bazează profesia este cel mai adesea percepută ca un clișeu de „discurs în limitele corectitudinii politice”.

Principiul independenței avocatului – tema de referință la care comunitatea profesională a avocaților din Europa se raportează cu ocazia „Zilei europene a avocaților – 2021 – aparține panopliei instalate ornamental la fundamentul construcției profesiei de avocat, a „conștiinței de sine” a profesiei, bazată pe constante și valori, care îi conferă și conservă identitatea.

Orice demers teoretic pe această temă fie riscă un tratament prea solemn pentru a intra în preocupările curente ale avocaților, fie este prilejul unei simple retorici motivaționale, potrivite, mai ales, în  contextul unor manifestări dedicate în mod expres temei în discuție.

Tema este extrem de generoasă și reclamă numeroase întrebări retorice și, deopotrivă, poziționări, atât de substanță, cât și de nuanță. Alegerea motivată a temei, de către Consiliul barourilor și societăților de avocatură din Europa (CCBE)[1], ca subiect de reflecție pentru întreg spațiul european al profesiei cu ocazia Zilei Europene a avocatului, îndeamnă la reflecții, fără pretenția unei tratări exhaustive a subiectului, cu rezistență la tentația de a îndemna la o etică maximalistă în respectarea și apărarea principiului în discuție.

Reglementarea legală a principiului în discuție a dobândit în România o osificare normativă suficientă pentru a modela conduita profesională a avocatului dedicat profesiei sale. Aplicarea corectă și consecventă a reglementărilor ține încă de domeniul dezideratului. Aparența normativă și realitatea vieții profesională impun clarificări și schimbări de mentalitate ,corespunzătoare rațiunii reglementărilor, dar și evoluției profesiei de avocat, la rândul său, obiect al provocărilor politice, economice, sociale.

Practica profesională demonstrează că, în activitatea avocatului, sunt hotărâtoare aparențele, prezumțiile, speranța, așteptarea. Ele fundamentează previziuni ale apărării cu șanse de eficiență probabilă și hrănesc resurse convocate pentru un dialog, cu evoluția în viitor a proiectelor profesionale bazate pe o independență profesională reală, tratată ca un „dat” incontestabil în raport de toate aparențele. Este o perspectivă a încrederii în virtuțile unei profesii în care avocatul n-a fost niciodată avansat în grad pentru corectitudinea și loialitatea sa față de lege și clientul său! O astfel de încredere te împiedică să ajungi un avocat veșted de tânăr, deprins, pe viață, cu anvergura mentalității de preș, incapabil să aderi la puncte de vedere argumentate care nu  au fost incluse in programul de inițializare în profesie.

În profesia de avocat, principiile fundamentale sunt „constante” de la care abaterile nu sunt permise. Aceste principii sunt garanțiile unei profesii în care totul se clădește pe încrederea în oameni. În ansamblu, astfel de principii configurează obligația avocaților de a respecta și a promova consecvent independența profesională proprie, independența profesiei lor și independența profesiilor implicate în activitatea de aplicare a legii, cu prioritate, independența justiției.

În dreptul continental european, avocatura modernă a optat pentru reguli normative privind independența profesiei și independența avocatului. Într-o lume tot mai complexă, caracterul operațional al regulilor și evoluția lor impun, ipso facto, ajustări facilitate de jurisprudență și doctrină.

Libertatea și independența profesională a avocatului sunt concepte tehnico-juridice cu semnificații complexe, unele dezvăluite în practica profesională.

Art. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat[2] (în continuare – „Legea nr. 51/1995”) consacră expres independența profesiei de avocat, în ansamblu: „Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.”

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Obiectul reglementării este, în realitate, sistemul profesiei de avocat, în accepțiunea sa de instituție juridică: ansamblu de reglementări privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, pe bază de lege. În lipsa unor semnificații stabilite de legiuitor, termenul „independență” utilizat în această propoziții normativă are înțelesul curent din limba română modernă[3] (…).


[1] A se vedea site-ul www.unbr.ro.

[2] Republicată în M. Of. nr. 210 din 28 martie 2017, cu modificările și completările ulterioare.

[3] Art. 36 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010, modificată și completată.

Materialul integral poate fi vizualizat accesând sursa informației.

Sursa informației


Update: Discursul președintelui UNBR în cadrul conferinței

Conform site-ului oficial (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat discursul susținut de președintele UNBR, domnul av. dr. Traian Briciu, cu ocazia conferinței „Nu există justiție fără avocați independenți” din data de 22 octombrie 2021.

Redăm, în acest sens, discursul președintelui UNBR:

„Înainte de toate, doresc să vă mulțumesc că sunteți alături de noi la celebrarea Zilei Europene a Avocaților, care, în acest an, abordează o problematică vitală nu numai pentru avocați, ci și pentru justiție și statul de drept.

Sub un titlu tranșant –«Nu există justiție fără avocați independenți»–, Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) ne propune să analizăm și să conștientizăm pericolele la care este expusă democrația în contextul înmulțirii atacurilor asupra avocaților în tot mai multe state, inclusiv în cele europene.

Conform CCBE, peste 2.500 de avocați au fost uciși, arestați sau amenințați în cadrul exercitării legale a profesiei, în ultimii 10 ani. E o cifră alarmantă și e important să analizăm cauzele care au determinat acest trend deosebit de periculos nu numai pentru avocați, ci și pentru statul de drept.

Această problematică nu se rezumă însă numai la atacurile și amenințările directe, ci capătă forme mult mai subtile, dacă nu chiar insidioase. Independența profesională a avocaților este un concept dinamic și cu multiple valențe, remarcându-se o inventivitate continuă în privința atingerilor aduse acestui principiu, care provin din direcții diferite.

Independența este în general definită ca absența influenței, constrângerii sau presiunii exercitate de factori exteriori. Însă acești factori exteriori sunt variabili de la o perioadă la alta, de la un stat la altul.

Nu numai factorii politici sau juridici pot avea efecte asupra independenței profesionale, ci și factori sociali, culturali și economici.

Inclusiv cultura organizațională a sistemului judiciar, a mediului juridic în general, influențează independența profesională a celor implicați, fie că sunt avocați, judecători, procurori sau alți profesioniști care participă la proces. Și, personal, cred că acesta este un factor extrem de important pentru independența avocatului, dar și a sistemului de justiție în general. Modul în care ne raportăm unii la alții în sistemul judiciar și în societate influențează independența profesională, fie că suntem avocați, fie că suntem judecători sau procurori.

Există anumite criterii generale de apreciere a gradului de independență profesională, care sunt acceptate la scară largă și acestea sunt incluse în special în principiile de bază ale ONU privind rolul barourilor. Potrivit acestor principii, avocații nu trebuie asimilați clienților lor sau cauzelor clienților lor ca urmare a îndeplinirii funcțiilor lor. Aceștia beneficiază de imunitate civilă și penală pentru orice declarație relevantă făcută cu bună-credință în pledoariile scrise sau orale sau în aparițiile lor profesionale în fața unei instanțe, a unui tribunal sau a altei autorități juridice sau administrative.

Or, observăm că aceste garanții ale independenței profesionale a avocatului s-au degradat foarte mult în ultimii ani și tocmai acesta este motivul pentru care CCBE a ales această temă pentru a fi adusă în atenția societății, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților.

Însă, în afară de aceste criterii general acceptate, dinamica politică, socială, economică aduce o serie de provocări mai subtile la adresa principiului independenței profesionale.

Există un raport al International Bar Association (IBA) care identifică cel puțin 34 de indicatori ai independenței avocatului, cuprinse într-o «Listă de verificare a autoevaluării» a stării de independență profesională într-o jurisdicție. Nu-i voi enumera pe toți, însă doresc să atrag atenția asupra unor indicatori mai puțin avuți în vedere în dezbaterile pe marginea independenței profesionale și pe care i-aș putea bifa în contextul evaluării. Aceștia sunt:

– Interdicțiile aplicate publicului și avocaților să critice și/sau să conteste sistemul judiciar;

– Atacuri publice frecvente împotriva profesiei de către personalități politice proeminente;

– Propaganda negativă politică, societală și chiar mediatică în timp de război, teroare și urgență;

– Opinia publică negativă asupra profesiei de avocat și o tendință generală a publicului de a asocia avocații cu clienții lor, cu corupția, necinstea și lăcomia.

Toate sună cunoscut!

Potrivit acestui raport al IBA, independența judiciară asigură garanțiile că avocații își pot îndeplini atribuțiile în mod liber și într-un mediu sigur: «O justiție imparțială și independentă este mai probabil să fie tolerantă și receptivă la critici, ceea ce înseamnă că avocații pot critica liber sistemul judiciar, fără teama de represalii, fie sub formă de urmărire penală, fie prin decizii judiciare nefavorabile. Un sistem judiciar independent acționează, de asemenea, ca o verificare a independenței avocaților și invers. Astfel, relația dintre independența justiției și independența avocaților este una de încredere reciprocă și de co-dependență».

Ceea ce doresc să subliniez este că independența sistemului judiciar și a avocatului sunt interconectate. Justiția nu poate fi independentă fără avocați independenți, pentru că balanța s-ar dezechilibra, ar lipsi o piesă esențială în actul de justiție. Și atunci când justiția nu funcționează corect apare autoritarismul care afectează independența întregului sistem judiciar.

Atacurile tot mai frecvente și mai insidioase la adresa independenței profesiei de avocat și repercusiunile asupra statului de drept au fost sesizate Adunării Parlamentare a Consiliului Europei  printr-un raport privind «Principiile și garanțiile avocaților», întocmit de raportori independenți,  la solicitarea Consiliului de Miniștri.

Raportorii au observat câteva aspecte privind încălcarea independenței avocaților, care se accentuează și necesită soluții de remediere. Printre acestea se numără tendințele de identificare a avocaților cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților sau infracțiunile de care aceștia sunt acuzați.

Un alt aspect interesant identificat în Raportul Bashkin cu privire la tendințele de încălcare a independenței profesionale a avocaților este faptul că autoritățile de aplicare a legii încearcă în mod necorespunzător să evalueze și să reglementeze onorariile avocaților.

Din păcate, dacă analizăm criteriile la care ne raportăm în analiza ingerințelor la adresa independenței profesionale a avocatului, ar trebui să bifăm destul de multe. Iar, cum am văzut, aceste atacuri nu sunt invenții naționale, ci se manifestă în plan global, de unde și pericolul crescut asupra evoluției statului de drept.

Având în vedere legătura directă între atacurile la adresa independenței avocatului și degradarea statului de drept, problematica atingerilor aduse independenței profesionale a avocaților nu este numai preocuparea CCBE, ci și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care propune un instrument obligatoriu constând într-o Convenție Europeană a Avocaților. Un astfel de instrument ar trebui să creeze garanțiile necesare pentru ca avocații din Europa să își poată exercita profesia în mod liber și independent, fără prejudecăți sau obstacole și, prin urmare, ar asigura respectarea statului de drept prin a oferi cetățenilor un acces efectiv la drepturile lor.”

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației


Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), împreună cu Baroul București, organizează vineri, 22 octombrie 2021, o conferință cu tema „Nu există justiție fără avocați independenți”, la București.

Astfel, subiectul conferinței a fost propus de către Consiliul Barourilor și Societăților de Drept (CCBE) pentru toate statele membre, în contextul „Zilei Europene a Avocaților”. Amintim faptul că CCBE reprezintă barourile și societățile de drept din 45 de țări, fiind considerat vocea a peste 1 milion de avocați la nivel european, și reprezintă barourile și societățile de drept în fața instituțiilor europene și internaționale.

De asemenea, prin dezbaterea propusă, CCBE trage un semnal de alarmă asupra faptului că independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar, iar avocații au un rol esențial în prevenirea abuzului de putere, acesta fiind și principalul motiv pentru care CCBE a solicitat Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă în mod explicit avocații.

În acest sens, conferința de vineri se va desfășura în format mixt, în intervalul orar 10:00-13:00, în incinta Hotelului Intercontinental din București, unde vor fi prezenți reprezentanții UNBR și ai Baroului București, urmând ca speakerii și invitații să participe online, prin intermediul platformei Zoom. Conferința va fi transmisă live pe pagina de Facebook a UNBR.

Totodată, la conferința de vineri, eveniment dedicat Zilei Europene a Avocaților, vor participa și judecători membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai asociațiilor profesionale ale magistraților, profesori de drept, membri ai societății civile și reprezentanți ai Ministerului Justiției pentru a discuta cele mai importante noutăți din justiție care pot afecta independența avocaților.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Vezi și [UPDATE: Depunere candidaturi pentru sesiunile LawyerEX Italia și Slovacia] UNBR. Apel la candidaturi pentru sesiunile online din cadrul Proiectului LAWYEREX

[UPDATE: Alocuțiunea susținută de av. dr. Gheorghe Florea] UNBR. Conferință cu tema „Nu există justiție fără avocați independenți” − 22 octombrie 2021 was last modified: octombrie 26th, 2021 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: