Un succes istoric al României, marca senatorului Robert Cazanciuc: Cartierul Jusțiției a primit aprobarea finală de construcție în București

16 dec. 2022
Vizualizari: 287

CARTIERUL JUSTIȚIEI este un proiect de importanță națională, inițiat și vegheat de un colectiv coordonat cu cerbicie de senatorul Robert Cazanciuc, proiect ce se va întinde pe o suprafață a statului român de cca 6 ha, în zona Esplanada din centrul Capitalei, cu o finanțare creditată de Banca Mondială, în valoare globală de cca 400 milioane euro.   

Este un proiect care a urmat toate căile legale, sub coordonarea ultimilor șapte miniștri ai justiției, care beneficiază de o lege dedicată și de un proiect studiat și avizat conform, care a așteptat stoic aprobările finale ale administrației locale, ale Primăriei Sectorului 3, și care va schimba major aspectul urbanistic al Bucureștiului, înscris în cursa pentru respectarea exigențelor de regenerare urbană.  

După decizia finală de ieri a Primăriei sectorului 3, proiectul are, în sfârșit, undă verde. 

Redăm în cele de mai jos punctul de vedere al inițiatorului, părintele proiectului, senatorul Robert Cazanciuc: 

În urmă cu 9 ani, ca ministru al Justiției, lansam public conceptul Cartierului Justiției. Astăzi (15 decembrie 2022 – n.n.), am primit o uriașă veste: Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat planul Urbanistic de Detaliu – Obiectiv de utilitate publică: Cartierul pentru Justiție.  

În baza acestei hotărâri vor începe anul viitor lucrările efective de transformare a unei gropi de câteva hectare din inima Capitalei, într-unul dintre cele mai ambițioase proiecte de regenerare urbană din lume, după cum au subliniat reprezentanții Băncii Mondiale, finanțatorii proiectului. 

Proiectul își propune edificarea unui spațiu urban care să ajute justiția să își realizeze funcția socială și prin intermediul unor sedii care să permită o administrare de calitate și cu celeritate a actului de justiție, realizat de magistrați conștienți de uriașa sarcină primită din partea societății: împărțirea dreptății! 

Actul de justiție nu se poate realiza în foste sedii ale securității, în foste unități militare, cămine de nefamiliști sau în foste magazine universale. 

Solemnitatea unui Palat de Justiție are menirea de a-i da cetățeanului o primă formă de încredere că se află în locul potrivit, cu oamenii cei mai bine aleși și pregătiți pentru a-l asculta și a împărți dreptatea lumească, așa cum se poate desprinde ea din cele peste 15.000 de acte normative în vigoare în Romania de astăzi.(…) 

Curtea de Apel București, instanțe de sector, parchete mai mici sau mai mari, CSM, școlile de pregătire a magistraților și grefierilor, sub frățeasca vecinătate a avocaților, vor forma un spațiu public care să nu strivească cetățeanul, ci să-i permită să privească, fără teamă, dincolo de sălile pașilor pierduți, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să poată să revină acolo unde îi este locul: Palatul Justiției! 

Știu că puțini oameni au crezut la început în proiect, dar și că mulți au fost dezamăgiți că nu se realizează mai repede, în timpul vieții lor profesionale. Au fost însă nouă ani de muncă fără întrerupere pentru a desțeleni juridic fiecare bucățică de pământ, de a găsi cele mai noi și adecvate soluții de urbanism și arhitectură, de pregătire a legislației care să permită responsabilizarea, dar și armonizarea necesităților unui număr mare de instituții judiciare. Gânduri de recunoștință merită Ministerul Dezvoltării cel care deține cea mai mare parte a terenului în numele Statului Român. 

Au fost și încă mai sunt decidenți sau tehnicieni care au ales să trateze acest proiect în registrul unor dispute politice absurde, care nu au legătură cu interesul urbei sau al unor dispute profesionale fără sfârșit despre cele mai bune soluții.  

Toate aceste interese sau orgolii au făcut ca de mai bine de 30 de ani să nu putem nici măcar demola fundațiile a ceea ce era planificat să fie locul de organizare a spectacolelor Cântarea României și să menținem un sentiment al neputinței care pe mulți i-a făcut să ia drumul bejeniei. 

Din fericire s-a lucrat cu cei mai buni: 

  • Universitatea de arhitectură Ion Mincu pentru alegerea celei mai adecvate locații – și mulțumesc nu puținilor arhitecți care au sprijinit și au crezut în acest proiect-,
  • Banca Mondială, asistată de reputata firma de consultanță Ernst&Young pentru a demonstra viabilitatea și sustenabilitatea proiectului, al cărui concept general a fost realizat de compania americană GENSLER, cea mai mare firmă de arhitectură din lume.

Felicitări Ministerului Justiției, în special echipei DIPFIE, pentru determinare și încăpățânare, indiferent de cine a fost condus! 

Felicitări primarului sectorului 3 și întregii sale echipe care au conștientizat oportunitate unui proiect care să mențină sectorul 3 în topul celor mai frumoase și bine administrate părți din Capitală, sprijinind în mod profesionist și constant, mulți ani, realizarea proiectului, și nu în ultimul rând!  

Felicitări Băncii Mondiale pentru răbdarea și ambiția de a pune Bucureștiul pe harta mondială a celor mai frumoase transformări urbane! 

Felicitări si consilierilor care, indiferent de opțiunea politică, au votat în unanimitate acest proiect care răspunde unei nevoi sociale reale și va reprezenta un nou centru de atracție pentru sectorul 3!” 

Universul Juridic va fi aproape de proiectul CARTIERUL JUSTIȚIEI, urmând să reflecte fidel odiseea acestei temerare investiții. 

Un succes istoric al României, marca senatorului Robert Cazanciuc: Cartierul Jusțiției a primit aprobarea finală de construcție în București was last modified: decembrie 16th, 2022 by Robert Cazanciuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Robert Cazanciuc

Robert Cazanciuc

Este un om politic și ministru român, fost ministrul al justiției între 15 aprilie 2013 și 17 noiembrie 2015.
A mai scris: