Turcia va sprijini aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

Summitul Alianței Nord-Atlantice, care se desfășoară în aceste zile la Madrid, ține prima pagină a presei europene, prin deciziile istorice care se anunță a fi luate de către țările aliate.

„Președintele Klaus Iohannis participă, miercuri și joi, la reuniunea șefilor de stat și de Guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO”, relatează Agerpres.

„În cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta și adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali”, mai scrie Agerpres.

„Alianța Nord-Atlantica întărește Forța de Reacție Rapidă a NATO cu 260.000 de militari și  redimensionază grupurile de luptă din țările de pe flancul de est până la nivel de brigadă cu 4.000-5.000 de militari fiecare, trupe înalt pregătite și complet dotate. NATO va crește masiv, de aproximativ opt ori, dimensiunea Forței de Răspuns”, anunța, luni, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, scrie Reuters, citat de Adevărul.

Proiectul de Ordonanță de Urgență privind reducerea prețului la carburanți va intra pe agenda ședinței de joi a Guvernului, după parcurgerea circuitului de avizare.

„Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, pe 23 iunie, că prețul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani, jumătate din această reducere urmând să fie decontată de stat”, amintește Agerpres.

„În momentul în care am luat această decizie, ea a fost discutată în coaliție și a fost agreată de către toți membrii coaliției. De asemenea, a fost discutată și soluția, ținând cont că trebuie să fim cât se poate de realiști și să vedem care este suma de bani pe care o avem în bugetul statului. Fiecare dintre noi, personal, aș fi vrut să fi putut să asigurăm o compensare mai mare, dar în momentul acesta vreau să știe toți cetățenii țării că aceasta este realitatea, atât am putut asigura de la bugetul statului. Și am făcut în așa fel încât să discutăm inclusiv cu industria, pentru că nu ne dorim ca și în România să ajungem la restricționarea cantității de carburant care se poate cumpăra de la pompă”, a afirmat premierul Ciucă, scrie Agerpres.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, lider al PSD, cere o analiză în privința unei eventuale supraimpozitări a pensiilor speciale.

„E incorect să ieși la pensie și să ai venituri mai mari decât când ai avut în activitate. Acolo, părerea mea este că trebuie venită cu o impozitare de peste 90%. Să facem o analiză, să vedem pe categorii, sunt pensii speciale, pensii ocupaționale. (…) E incorect ce s-a întâmplat în acești 30 de ani. Nici excepțiile n-au apărut din senin, nu le-a visat vreun parlamentar Ele sunt rodul unor influențe pe o perioadă de 30 de ani în care toată clasa politică s-a implicat și acum a venit momentul adevărului – cu aceste crize suprapuse, când trebuie să facem ceva. Facem sau nu facem? Depinde cum vrem. (…) Niciunde în lumea asta, decât în România, cineva când iese la pensie câștigă mai mult decât a avut în activitate. Eu n-am auzit de ceva mai nesustenabil sau mai incorect”, a argumentat liderul PSD, Marcel Ciolacu, scrie Agerpres.

Fostul premier, Ludovic Orban, actual lider al partidului Forța Dreptei, a anunțat că va candida la președinția României.

„De 30 de ani mă pregătesc ca în sesiune și învăț. Am ajuns președintele Partidului Național Liberal împotriva voinței lui Iohannis și împotriva voinței celor care ascultă de Iohannis, atât în PNL, cât și în afara PNL, în diferite instituții. A fost o minune că am ajuns președintele PNL, un om liber, un om care niciodată nu a făcut pact cu diavolul, un om care niciodată nu a făcut niciun compromis, care nu a lăsat să intre în dulap niciun schelet, ca ulterior cineva să poată să-i arate pisica, un om care toată viața lui nu a construit decât pe baza unui singur principiu valabil în democrație. Poți să ajungi într-o funcție în care deții putere doar dacă câștigi încrederea oamenilor. Singura sursă de legitimitate autentică pentru orice om care girează o funcție de demnitate publică este încrederea, votul și mandatul acordat de oameni”, a declarat Orban, relatează Spot Media.

„Candidez pentru că m-am pregătit de 30 de ani să pun umărul la visul meu pentru România. Știu ce trebuie făcut, cunosc sistemul instituțional din România, cunosc structurile de putere atât cele vizibile, cât și cele invizibile, cunosc starea administrației, cunosc care sunt tarele, care sunt relele care grevează diferitele structuri instituționale din România. Știu ce ține pe loc România, pe lângă mediocritatea politicienilor și dorința de a promite caritasuri din patru în patru ani de zile, care rămân evident fără combustibil”, a mai subliniat Orban, arată SpotMedia.

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Anunțul a fost făcut, marți seară, Președintele finlandez, Sauli Niinisto.

„Ca rezultat al întâlnirii, miniștrii noștri de externe au semnat un memorandum trilateral care confirmă că, la summitul (NATO) de la Madrid din această săptămână, Turcia va sprijini invitarea Finlandei și Suediei deveni membre NATO”, a declarat Președintele Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al președinției finlandeze, scrie Digi 24.

„În comunicatul președinției se mai arată că Finlanda ia în serios îngrijorările Turciei privind amenințările teroriste și „condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, mai arată Digi 24.

„Președintele american Joe Biden sprijină înțelegerea care va permite Finlandei și Suediei să devină membre NATO și a jucat un rol în negocierile «din culise» dintre cele două țări nordice și Turcia, a declarat marți un înalt oficial american”, notează Reuters, citată de Digi 24.

„Turcia a obținut ceea ce a vrut”, a spus președinția turcă, în declarația sa, scrie Digi 24.

 „Acordul a fost semnat marți seara în fața camerelor de filmat de șefii diplomațiilor din cele trei țări. Cele două țări candidate se angajează să «coopereze deplin cu Turcia în lupta» împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara și de aliații săi occidentali drept organizație teroristă, precum și împotriva mișcărilor afiliate acesteia, se precizează în comunicat. Finlanda și Suedia se angajează, de asemenea, să «dea dovadă de solidaritate cu Turcia în lupta împotriva terorismului în toate formele sale». În mod similar, Finlanda și Suedia au convenit să nu «impună restricții sau embargouri asupra industriilor de apărare», a continuat președinția turcă. Președinția turcă afirmă în continuare că cele două țări nordice vor lua «măsuri concrete pentru extrădarea teroriștilor criminali» de pe teritoriile lor și pentru «interzicerea activităților de strângere de fonduri și recrutare ale PKK și ale afiliaților săi»”, mai notează Digi 24.

Prim-ministrul Bulgariei, Kiril Petkov, a anunțat, marți, că va expulza 70 de diplomați ruși suspectați că reprezintă o „amenințare pentru securitatea națională”.

„Bulgaria va expulza 70 de diplomați ruși (…) Serviciile noastre i-au identificat ca fiind persoane care acționau împotriva intereselor noastre”, a declarat prim-ministrul Petkov, citat de Agerpres, scrie Digi 24.

„Astăzi am expulzat 70 de diplomați ruși. Mulți dintre ei au lucrat direct pentru serviciile de informații, iar rolul lor diplomatic a fost mai degrabă unul de acoperire. Acesta nu este un act de agresiune față de poporul rus. Când guverne străine încearcă să se implice în politica noastră internă, avem instituții care vor răspunde.nMă aștept ca duminică să avem un avion plin, cu 70 de locuri, care să plece la Moscova”, a mai spus premierul Petkov, mai arată Digi 24.

Presa mai scrie că Scoția cere un nou referendum pentru independență.

„Prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a propus data de 19 octombrie 2023 pentru un nou referendum pentru indepența fața de Regatul Unit, într-o scrisoare în care acceptul formal premierului britanic Boris Johnson pentru organizarea unui nou scrutin”, relatează BBC, citat de Libertatea.

Seară liniștită!