[UPDATE: Precizări privind hotărârea CEDO] Tudorel Toder: Mâine CEDO se va pronunţa în legătură cu decizia-pilot referitoare la situaţia din penitenciare

Update 26 aprilie 2017: Precizări privind hotărârea-pilot pronunțată de CEDO privind condițiile de detenție

Potrivit unui comunicat transmis de Senat, în anul 2012, ca urmare a înmulțirii cererilor adresate CEDO, Curtea a emis o hotărâre cvasi-pilot în care a reținut că statul român are o problemă structurală în acest domeniu, fără a stabili un termen pentru remedierea deficiențelor constatate.

Un program de îmbunătățire a condițiilor de detenție a început în toamna anului 2012 și a presupus asigurarea resurselor umane și materiale pentru intrarea în vigoare a noii legislații penale, rezultând astfel un număr de aproximativ 3.000 de locuri de deținere în acord cu standardele în materie, reabilitate până în anul 2016.

În septembrie 2015, CEDO a notificat România cu privire la posibilitatea pronunțării unei hotărâri pilot referitoare la condițiile materiale din penitenciare și centrele de reținere și arest preventiv.

Hotărârea pilot intervine când pe rolul Curții se află un număr semnificativ de cauze similare ce își au originea comună în disfuncții majore la nivel național, stabilind astăzi un termen de 6 luni, înlăuntrul căruia Guvernul român trebuie să implementeze măsurile necesare reducerii supraaglomerării, îmbunătățirii condițiilor materiale din penitenciare și asigurarea de remedii compensatorii.

„Abordarea situației penitenciarelor românești trebuie să pornească, pe de o parte, de la obligația statului de a-și proteja cetățenii și de a-i sancționa pe cei care, nerespectând contractul social de a fi liberi, încalcă libertatea celorlalți, afectându-le viața sau patrimoniul, iar, pe de altă parte, de la realitatea că Romania, a 7-a țară ca mărime după numărul locuitorilor din Uniunea Europeană, își propune ca primul pas al reintegrării celor care au greșit față de semenii lor să-l facă în 34 de penitenciare, dintre care 13 îndeplinesc în primul rând condițiile pentru a fi monumente istorice, cum ar fi Gherla (care datează din anul 1785), Oradea (1800), Aiud (1882), Craiova (1887) sau Târgu Jiu (1888), și nu locuri de executare a pedepselor în acord cu exigențele europene”.

Pașii de urmat în remedierea problemelor sistemului penitenciar propuși de Senat se pot accesa de aici.

De asemenea, Ministerul Justiției a emis un comunicat privind acestă hotărâre. În comunicat se precizează că măsurile așteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere:

1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea și să se îmbunătățească condițiile materiale de detenție și

2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura

• recursului preventiv
• recursului compensatoriu specific.

Curtea menționează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern în vederea soluționării problemei condițiilor de detenție:

• îmbunătățirea funcționării sistemului de probațiune
• simplificarea procedurii de acces la liberarea condiționată.

Ministerul Justiției va continua implementarea măsurilor cuprinse în Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, aprobat de Guvernul României în luna aprilie 2016.

Astfel, în plan normativ s-au luat următoarele măsuri:

– în luna noiembrie 2016, a fost inițiat de către Ministerul Justiției un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câștig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în cadrul instituției liberării condiționate. Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu mai mic de 3 mp/deținut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiții, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. Proiectul de lege a fost adoptat în ședința Guvernului din 23 noiembrie 2016 și transmis Senatului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Proiectul este în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților (cameră decizională), unde a fost înregistrat în data de 14 martie 2017.

– Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiției, un proiect de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este în prezent în dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, unde a fost înregistrat la data de 1 februarie 2017.

Pentru mai multe informații verificați conținutul integral al comunicatului.

Update 25 aprilie 2017: CEDO. România are un termen de 6 luni să prezinte măsurile adecvate pentru soluționarea problemelor din penitenciare 

CEDO a constatat că situația din închisorile din România contravine Convenției Europene pentru Drepturile Omului și cere României ca în termen de șase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate, infomează Mediafax.

România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale și 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanța europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moșmonea, Marius Mavroian și Iosif Gazsi în legătură cu condițiile din închisorile din România, potrivit Digi24.

Aceștia au denunțat condițiile de detenție din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iași și Vaslui. Ei a denunțat în special:

– suprapopularea;
– lipsa luminii naturale;
– plimbarea zilnică scurtă;
– lipsa activităților recreative;
– condițiile de salubrizare inadecvate;
– lipsa unor programe socio-culturale și educaționale sau cursuri profesionale.

Astfel, CEDO a decis ca s-a încalcat articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane si degradante, conform Digi24.

Judecătorii CEDO au mai decis să suspende judecarea altor plângeri similare depuse împotriva României până când statul va prezenta planul de măsuri, scrie HotNews.

Tudorel Toder: Mâine CEDO se va pronunța în legătură cu decizia-pilot referitoare la situația din penitenciare

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader a confirmat luni, în cadrul ședinței Comisiei Juridice, că CEDO va pronunța marți decizia pilot în cazul condițiilor din penitenciare, potrivit HotNews.

Tudorel Toader a declarat în acest sens că: „Guvernul a inițiat o serie de măsuri consistente, a inițiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea acelor condiții precare din penitenciare, pentru îndeplinirea exigențelor stabilite de Convenție și de constituția noastră și de jurisprudența CEDO: se modernizează parte din penitenciare, sunt construcții – extinderea altor stabilimente altor penitenciare, avem două penitenciare noi, avem legea grațierii (…) care va rezolva secvențial o mică parte a problemelor din penitenciare, aveți legea recursului compensatoriu” conform informațiilor furnizate de Agerpres.

În așteptarea deciziei pilot a CEDO, ministrul Justiției este de părere că ,,Judecătorii europeni cunosc situația din România, judecătorii europeni nu se așteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni și să îndeplinim cele mai ridicate standarde, judecătorii europeni să constate voința, determinare, buna noastră credință spre ireversabilitate, spre îndeplinirea standardelor europene spre respectarea cerințelor de detenție din penitenciare”, după cum acesta a declarat pentru  Mediafax.

Tudorel Toader a lansat la finalul ședinței, o invitație pentru senatorii juriști la conferința „Cine face politica penală în România?” ce va avea loc pe 18 mai 2017 privind politica penală, ,,pentru că politica penală făcută secvențial nu mai are acea previzibilitate și acea stabilitate”, a adăugat ministrul pentru Agerpres.