Trebuie să existe reciprocitate, pentru că altfel, ca voință politică, e greu de concluzionat, prin semnarea unui tratat bilateral pentru exercitarea profesiilor

Vizualizari: 1274

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună, la Chișinău, cu o parte a membrilor delegației României, la Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați din Republica Moldova – un congres important, un congres de alegeri, iată, în acest an 2018. Care a fost mesajul delegației României la acest, congres, d-le vicepreședinte Florin Dragomir?

Florin Dragomir: Mesajul nostru a fost că ne cunoaștem din ce în ce mai bine, de la an la an. Deja este o tradiție ca o delegație a Uniunii Administratorilor Autorizați din Moldova să vină în România la diverse evenimente, în primul rând la congresul nostru anual, dar, de exemplu anul ăsta fiind anul Centenarului, au venit și la manifestarea organizată de UNPIR cu ocazia Centenarului la Alba Iulia. Noi în fiecare an participăm cu o delegație din conducerea uniunii, și nu numai, aici, la Chișinău. Ne cunoaștem din ce în ce mai bine, înțelegem progresele lor, ei pe ale noastre, de fapt s-au inspirat mult din practica noastră. Cred că avem și unele lucruri pe care trebuie să le învățăm de la ei. Mesajul nostru este că, împreună, o profesie liberală se protejează mai bine, își îmbunătățește practicile și reușește să construiască un dialog cu autoritățile, dacă măcar în chestia asta sunt uniți.

Nicolae Cîrstea: D-le Cătălin Dascăl, președinte al filialei UNPIR București, cred că sunteți prima dată aici, la Chișinău, la colegii noștri din Republica Moldova – care este primul impact al participării dumneavoastră la acest congres și al lucrurilor pe care le-ați văzut aici, la Chișinău?

Cătălin Dascăl: Bună ziua. Așa este, pentru mine este o premieră, este prima vizită la Chișinău, la Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați din Republica Moldova. Știu, însă, că nu este o premieră pentru colegii mei și nu este o premieră pentru relația dintre profesiile noastre liberale, contactul fiind stabilit în urmă cu zece ani de zile. Și, practic, înțeleg că, într-adevăr, anul acesta se aniversează și zece ani de colaborare interprofesională între Uniunea Practicienilor în Insolvență din România și practicienii în insolvență din Moldova, organizați inițial sub ALARM și ulterior constituiți sub forma Uniunii Administratorilor Autorizați din Republica Moldova. Evident, pentru mine fiind o premieră, am ținut să transmit mesajul de prietenie din partea Filialei București, filială semnificativă în cadrul uniunii, un mesaj de continuitate a relațiilor dintre profesiile noastre și să încercăm să consolidăm această relație, pentru că așa este, ei au plecat sub îndrumarea practicilor UNPIR, însă fiecare, în propria evoluție, se confruntă cu situații diferite, și asta nu înseamnă că a fost la fel. Ceea ce, așa cum spunea și dl vicepreședinte, ne face și pe noi să avem de învățat de la ei. Altfel, în vizită la Uniunea Administratorilor Autorizați din Republica Moldova, am remarcat o bună organizare a acestora, și la congres, și ulterior, la evenimentul aniversar festiv. Probabil că este mai ușor, fiind o structură care are un număr mai mic de practicieni, dar, oricum, meritul aparține într-adevăr conducerii, nu au fost, din ce am înțeles noi, schimbări, ceea ce va asigura o continuitate în proiectele pe care foștii și actualii membri din conducere, fiind practic aceiași, le pot aplica.

Nicolae Cîrstea: D-le vicepreședinte, avem un an aniversar, un an al Centenarului Marii Uniri; pe de altă parte, 2019 este un an în care profesia de practician în insolvență împlinește în România 20 de ani. Care ar fi pașii următori pentru o apropiere mai mare, pe care practicienii în insolvență din România i-ar putea face, alături de frații lor de peste Prut?

Florin Dragomir: S-au discutat mai multe subiecte pe această temă. Un prim pas ar fi ca formatori din România, cu sprijinul INPPI, să vină în Moldova și reciproc, să se facă un schimb mai aprofundat de teme, de practici, de exemple. Un al doilea pas ar fi că ei își doresc de foarte mult timp să aibă acces pe piața insolvenței din România și nu numai. Problema este de reciprocitate. Ei au exclusivitate, adică numai un cetățean al Republicii Moldova poate fi administrator autorizat în Republica Moldova, ceea ce reprezintă o barieră. Și n-au reușit până în acest moment să convingă autoritățile să schimbe. Ei doresc, de asemenea, să se implice în activitatea de arbitraj, în care au mare succes aici, în timp ce practicienii în insolvență din România nu practică, în cadrul profesiei, această activitate. Practicienii care au și altă pregătire, în special avocații, la ei mă refer, fac arbitraj, dar o fac pe cabinetul lor de avocatură. Aici sunt mici diferențe și vrem să aprofundăm un pic, pentru că diversificarea activității unui profesionist din sfera Justiției nu poate să fie nimic rău, dimpotrivă, crește experiența, crește portofoliul, atâta timp cât nu există conflict de interese – și nu cred că e cazul.

Nicolae Cîrstea: D-le președinte Cătălin Dascăl, filiala București este cea mai importantă filială UNPIR din România – cum ați putea contribui dumneavoastră la această apropiere între România și Republica Moldova, cunoscut fiind faptul că filialele, Baroul București, din cadrul altor uniuni profesionale dau tonul în ceea ce se întâmplă în profesiile respective?

Cătălin Dascăl: Este adevărat. Însă structura organizatorică e puțin diferită. Vreau să subliniez și eu ce spunea Florin mai devreme: Trebuie să existe reciprocitate, pentru că altfel, ca voință politică, e greu de concluzionat, prin semnarea unui tratat bilateral pentru exercitarea profesiilor. Dar primul pas, este clar, trebuie făcut prin acest schimb de experiență, prin această pregătire profesională prin intermediul instituțiilor noastre proprii și instituțiile administratorilor autorizați din Moldova. Pentru că orice am vrea, și noi să lucrăm în Republica Moldova sau frații noștri români din Republica Moldova să lucreze în România, trebuie să cunoști procedura, ceea ce înseamnă o pregătire. Acum, concret să răspund, evident că cea mai mare filială putem să avem o astfel de inițiativă și am declarat mesajul de prietenie. Dar în concret lucrurile se vor desfășura prin, să spunem așa, colaborarea filialei București cu organele de conducere centrale, Consiliul Național de Conducere al Uniunii, și noi nu putem decât să venim, eventual, cu idei strânse de la colegii noștri în număr mare, să le susținem, să le promovăm și apoi, împreună cu reprezentanții Uniunii Naționale – pentru că sub această umbrelă trebuie concretizat absolut orice –, să vedem cum se poate și practic realiza această cooperare interprofesională.

Nicolae Cîrstea: D-le vicepreședinte, spuneați mai devreme că suntem la capătul unei colaborări de zece ani cu colegii noștri din Republica Moldova – care ar fi lucrurile importante care s-au realizat în această perioadă și care să stea la baza lucrurilor importante care se vor realiza în viitor?

Florin Dragomir: Nu suntem la capăt. Cred că încă suntem la începutul colaborării. Practic, în afară de schimburi de opinii și în faptul că ei au participat la seminarii profesionale organizate de diverse filiale din țară și la congrese, pași tehnici concreți nu s-au făcut. Acum spuneam că vor să încercăm acest pas cu formatorii. Totuși, există diferențe legislative semnificative, nici nu le știm în amănunte, nici eu și nici Cătălin nu am încercat să aprofundăm acest subiect deocamdată, trebuie să o facă cei care se ocupă de doctrină și să vedem dacă merită să mergem în direcția asta. Deocamdată ne sprijinim reciproc, cu informații, cu schimburi de idei, și așteptăm să vedem ce ne aduce anul următor.

Nicolae Cîrstea: Ca membru al delegației din România, aș vrea să punem la dispoziția colegilor din Uniunea Administratorilor Autorizați din Republica Moldova accesul neîngrădit la portalul universuljuridic.ro și să realizăm, iată, la nivel online, o legătură care acum 30 de ani încerca să fie mai mult decât atât. Cătălin, tu ești și avocat, pe lângă practician în insolvență – crezi că accesul la aceste informații de specialitate ar putea să creeze măcar premisele unei legături mai strânse între cele două profesii?

Cătălin Dascăl: Sigur, orice mijloc care asigură informarea este un mijloc bun. Însă aș zice că este o piesă mică din acest puzzle. Dar poate fi un prim pas în direcția asta. Așa cum spuneam și cum spunea și Florin, se încearcă de mult de către colegii noștri din Republica Moldova și în această discuție de arbitraj, care a tot fost semnalată. E foarte adevărat, în România, așa cum spunea și Florin, se știe foarte clar că aceasta este structura profesiilor liberale, așa cum eu sunt și avocat, și practician, așa sunt alții și avocați, și evaluatori, alții avocați și experți contabili – știm foarte bine că se înglobează. Fiecare, din perspectiva unei alte specializări, ca avocat, practicăm arbitrajul și nu este interzis. Putem practica, dacă suntem înscriși în Curtea de Arbitraj, într-o altă asociație profesională. La momentul ăsta nu este un pas făcut în această direcție, trebuie să vedem mult mai aprofundat și cadrul legal. Nu spune nimic că este imposibil, teoretic nimic nu este imposibil, dar trebuie să fie și permis din punct de vedere legal și să asigure și o bună conlucrare, în continuare, cu celelalte profesii liberale din România. E o chestiune care trebuie privită global. Dar, revenind la întrebare, poate să fie un pas. Însă, încă o dată o spun, e o piesă mică de puzzle în toată această construcție.

Nicolae Cîrstea: Ați vrea să adăugați ceva, d-le vicepreședinte?

Florin Dragomir: Da, ei o fac deja și Universul Juridic ar putea să îi sprijine la nivel centralizat, adică să fie un loc de unde să culeagă multe informații. Am vrut să spun că ei o fac deja, se inspiră din legislația… mai ales legislația noastră e armonizată cu cea europeană și România este lăudată în afară – că aici, dimpotrivă, n-am prea primit laude – că are o lege modernă a insolvenței, se pare că autoritățile române nu știu chestia asta. Și pentru ei este o sursă de inspirație. Diferențe semnificative există și am constatat la congres că, spre deosebire de congresul nostru, ei au primit felicitări deschise de la fisc, din perspectiva colaborării, în schimb Ministerul Justiției n-a fost prezent la congres. Deci relațiile sunt un pic diferite cu instituțiile, ei sunt considerați colaboratori foarte apropiați ai fiscului. Ceea ce ne-a surprins un pic, pentru că și la ei, ca și la noi, fiscul este principalul creditor, în aproape toate procedurile. Ei, nu întotdeauna acest lucru creează o legătură strânsă, cum ar fi normal să fie. Noi, însă, considerăm că orice creditor trebuie să aibă aceleași drepturi și să fie tratat la fel, că așa e legea. V-am zis, aceste diferențe pe undeva ne conving că trebuie să discutăm, să învățăm unii de la alții, pe ei îi ajută foarte mult să capete o voce, așa cum orice profesie liberală trebuie să reprezinte, într-o societate modernă, un partener de discuție, pentru că îndeplinim un rol public și trebuie să fim considerați ca atare. Nu avem alt interes, decât să devenim mai buni noi, colegii noștri, membrii noștri, și să colaborăm deschis cu toate instituțiile și cu toate organele care participă la proceduri.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc pentru invitația de a fi împreună aici, la Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați din Republica Moldova și sperăm ca și prin contribuția noastră, mică probabil, lucrurile să capete o direcție și un sens.

Florin Dragomir: Mulțumim și noi.

Cătălin Dascăl: Mulțumim și vreau să subliniez, în final, o altă chestiune, pentru că, așa cum spunea bine Florin, din păcate nu primim multe laude pe ceea ce înseamnă legislația noastră din interiorul țării, însă în raportul făcut de All Bank, cu privire la 150 de economii dezvoltate, printre care și România, prin raportare la piața insolvenței, legislația românească este în top 5, dacă nu mă înșel. S-ar putea să fie un pic mai jos, dar nu vreau să fac o greșeală, pentru că nu mai am informația proaspătă în memorie, dar chiar și în top 5 legislație insolvență din 150 de economii moderne, înseamnă foarte mult. Mulțumim pentru invitație.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Nicolae Cîrstea: Mulțumesc.

Trebuie să existe reciprocitate, pentru că altfel, ca voință politică, e greu de concluzionat, prin semnarea unui tratat bilateral pentru exercitarea profesiilor was last modified: decembrie 28th, 2018 by Cătălin Andrei Dascăl

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autori:

Cătălin Andrei Dascăl

Cătălin Andrei Dascăl

Este avocat și practician în insolvență, președintele UNPIR, filiala București.
A mai scris:
Florin Dragomir

Florin Dragomir

Este vicepreședinte UNPIR.
A mai scris: