Trebuie dezvoltată o repartizare aleatorie a avocaților din asistența judiciară în așa fel încât să nu mai existe niciun fel de suspiciune cu privire la modul în care se realizează asistența judiciară

Nicolae Cîrstea: 5 octombrie 2019, ziua în care s-au anunțat, în sfârșit, rezultatele pentru alegerile la Baroul București, care durează de câteva luni; au fost câteva tururi ale alegerilor, în sfârșit avem rezultatele și avem câștigătorul acestor alegeri pentru demnitatea de Decan al Baroului București – dl Ion Dragne. Dle decan, câteva gânduri la cald?

Ion Dragne: În primul rând e câștigul Baroului București, care a arătat că e demn de poziția pe care o ocupă în profesia de avocat. În al doilea rând nu doar eu am câștigat, ci au câștigat toți cei care au candidat, fiindcă au putut să intre într-un dialog de principiu în limitele profesiei; apoi au fost consilierii baroului și celelalte organe de conducere și de control din cadrul baroului, motiv pentru care acum putem să spunem liniștiți: Suntem un barou în regulă.

Nicolae Cîrstea: Care ar fi proiectele din vechiul dumneavoastră mandat pe care doriți să le continuați și poate alte proiecte noi, care se adaugă celor anterioare?

Ion Dragne: Am făcut o analiză, fiindcă am vrut să fiu onest și cu mine, și cu colegii care m-au susținut, și am văzut că, în proporție de peste 70%, am cam făcut – poate nu complet, dar am cam făcut ce mi-am propus. E de făcut în continuare; e de dezvoltat o repartizare aleatorie a avocaților din asistența judiciară în așa fel încât să nu mai existe niciun fel de suspiciune cu privire la modul în care se realizează asistența judiciară – lucru bun și pentru justițiabili, și pentru instanța de judecată, dar și pentru noi, avocații, în interior. Trebuie să dezvoltăm componenta de dialog cu avocații și vreau să reiau acea idee pe care am avut-o și pe care, din nefericire, din motive care nu țin de mine în totalitate, n-am putut s-o implementăm – să aducem avocați din afara consiliului, să sprijine conducerea profesiei. Cu alte cuvinte, nu să dăm autoritatea organului de conducere, ci să cooptăm colegi care să devină participanți din partea „societății civile” a profesiei de avocat. E nevoie de o preluare a tuturor mesajelor avocaților în legătură cu impedimentele pe care le au în exercitarea profesiei și am putut să constat că, de pildă, am reușit să rezolvăm, cu ajutorul uniunii, al celorlalte barouri și al Parlamentului, problema accesului cu telefoanele mobile, tablete, în incinta unităților de parchet. Ministerul de Interne este în continuare un pic reticent – va trebui să comunicăm cu ei – și trebuie să înlăturăm limitările exercitării profesiei de avocat. Este inacceptabil ca, în sec. XXI, avocați, posesori ai unei legitimații, să fie limitați în efectuarea unor acte avocațiale și să li se ceară o procură autentică, fără să li se recunoască, deci, împuternicirea avocațială. Sunt mai multe lucruri, aștept și consiliul, să facem un plan de management, cum se spune.

Nicolae Cîrstea: Care sunt problemele și chestiunile stringente care preocupă conducerea Baroului București în acest an, 2019, și care sunt și pe agenda decanului?

Ion Dragne: Prima problemă este să reușim să ne constituim adunarea ordinară, care să ne spună dacă am făcut bine până acum și să ne spună ce mai avem de făcut până la sfârșitul anului. Pe 16 octombrie vă dau cu drag întâlnire la Sala Palatului, unde avem a doua convocare a adunării ordinare. În al doilea rând, e nevoie să dezvoltăm un pic de dialog cu Ministerul Public și cu Ministerul Justiției ca să ajungem la zi cu plata onorariilor pentru asistența din oficiu pentru urmărirea penală. A fost un blocaj generat de faptul că nu s-a corelat introducerea Ministerului Public în acordul tripartit privitor la asistența judiciară și Legea bugetului. Cu ajutorul Ministerului Justiției, a dnei ministru, care este avocat, Ana Birchall, cu ajutorul colegilor din Parlament și cu sprijinul statului, ca să fim foarte sinceri, s-a remediat problema; suntem însă un pic în urmă. Sunt câteva probleme care derivă din modul în care a fost redactat protocolul tripartit, Baroul București este implicat, alături de UNBR, să le remediem. Vine depunerea jurământului și primirea unui mare număr de avocați stagiari – avem 950 de proaspăt admiși; n-or intra toți acum, n-or intra toți mai târziu, însă este un număr mare de tineri pe care trebuie să-i primim. Și pentru asta, personal – și consiliul din care voi face parte trebuie să-i roage pe colegi să îi integrăm pe tineri. Fiindcă și noi am fost tineri, ne-a fost greu și ni s-a întins o mână în trecut.

Nicolae Cîrstea: Cum va conlucra decanul Baroului București cu Consiliul Baroului București, având în vedere că, totuși, sunt câțiva colegi noi, care au intrat în Consiliu, dar sunt destul de mulți și din colegii vechi care au făcut parte din Consiliu.

Ion Dragne: Prima condiție – am spus unei colege avocat care mă întreba ce este cu Consiliul și cu organul de conducere – cred că e prezumția de cunoaștere a legii și a profesiei, există. M-a întrebat respectiva colegă: Ce mai e nevoie? Și am spus: bună credință, și în rest lucrurile merg. Cu alte cuvinte, mă aștept la dialog, la bună credință și fiecare să-și facă treaba.

Nicolae Cîrstea: Un mesaj de la microfonul Universul Juridic către colegii avocați din Baroul București? Dacă puteți, să priviți spre cameră și să vorbiți direct.

Ion Dragne: Mulțumesc, dragi colegi, fiindcă ați ascultat îndemnul și al meu, și al celorlalți colegi din consiliu, și am reușit să ne strângem.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc mult, dle decan!