Transferul contestatorului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei. Neînsuşirea contestaţiei formulate (L. nr. 302/2004, NCP, NCPP)

8 ian. 2019
Vizualizari: 782
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 188/2018

L. nr. 302/2004: art. 144 alin. (1); NCP: art. 37 lit. b), art. 72 alin. (1), art. 189 alin. (1); NCPP: art. 598 alin. (1) lit. c) teza I

Prin sentința penală a Curții cu Juri din Brescia, pronunțată în data de 25 septembrie 2009, modificată prin Sentința penală nr. 5 din 16 martie 2011 a Curții de Apel cu Juri din Brescia, rămasă irevocabilă la data de 18 aprilie 2013, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 23 de ani și 4 luni închisoare pentru comiterea a 4 infracțiuni.

Ulterior, prin Sentința penală nr. 131/PI/2014, pronunțată în Dosarul nr. x/35/P/2014 de Curtea de Apel Oradea, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și în consecință a fost recunoscută sentința penală a Curții de Apel cu Juri din Brescia pronunțată în data de 25 septembrie 2009, rămasă definitivă prin Sentința nr. 5 din 16 martie 2011 a Curții de Apel cu Juri din Brescia, prin care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 23 de ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 144 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii, a arestului preventiv din 26 septembrie 2008 până la 04 decembrie 2008 precum și perioada executată de contestator din 05 decembrie 2008 până la zi.

Curtea de Apel Oradea a dispus transferul contestatorului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei.

Prin Sentința penală nr. 776/2015, pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr. x/271/2013, definitivă prin neapelare la data de 30 iunie 2015, contestatorul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 189 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pedeapsă care a fost contopită cu pedeapsa de 23 de ani și 4 luni închisoare aplicată petentului contestator prin sentința penală a Curții cu Juri din Brescia, pronunțată în data de 25 septembrie 2009 de Curtea cu Juri din Brescia, modificată prin Sentința penală nr. 5 din 16 martie 2011 a Curții de Apel cu Juri din Brescia, rămasă irevocabilă la data de 18 aprilie 2013, sentință recunoscută prin Sentința penală nr. 131/PI/2014, pronunțată în Dosarul nr. x/35/P/2014 de Curtea de Apel Oradea.

Însă, așa cum rezultă din actele de la dosar, în special „certificatul stării de executare” emis de către Procuratura Generala a Republicii Italiene de pe lângă Curtea de Apel din Brescia (dos. x/35/2014 al Curții de Apel Oradea, atașat prezentului dosar), prin sentința instanței italiene s-a recunoscut condamnatului A. beneficiul amnistiei acordate prin Legea nr. 241/2006 asupra unei părți din pedeapsa stabilită, respectiv asupra a 3 ani închisoare, astfel încât, în același înscris se menționează în mod expres „pedeapsa rămasă de executat: închisoare 20 de ani, 4 luni”. De asemenea, reducerea pedepsei stabilite este menționată și în Ordinul nr. SIEP 191/2013 dat de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Brescia, Biroul de executări penale.

Ca atare, Curtea a constatat că Sentința penală nr. 131/P/2014 prin care s-a procedat la recunoașterea hotărârii de condamnare pronunțate de către autoritățile judiciare italiene, stabilind pedeapsa la executarea căreia A. a fost obligat, precum și durata măsurilor preventive și a celei executate din pedeapsa în Italia, nu a lămurit suficient de clar durata rămasă efectiv de executat în raport de toate aceste elemente, omițând să dea cuvenita relevanță mențiunilor exprese din certificatul emis de către autoritățile judiciare italiene.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., a admis contestația la executare împotriva Sentinței penale nr. 131/PI/2014 pronunțată în Dosarul nr. x/35/2014 al Curții de Apel Oradea.

A constatat că Serviciul Executări Penale al Procuraturii Generale a Republicii Italiene de pe lângă Curtea de Apel Brescia a reținut în favoarea persoanei solicitate A. incidența amnistiei acordată prin Legea italiană nr. 241 din 31 iulie 2006 pentru pedeapsa de 3 ani închisoare din durata pedepsei totale de 23 ani și 4 luni închisoare, stabilind totodată că pedeapsa rămasă de executat este de 20 de ani 4 luni închisoare și, în consecință:

A lămurit dispozitivul Sentinței nr. 131/PI/2014 a Curții de Apel Oradea doar sub aspectul cuantumului pedepsei principale dispuse a fi executate în România în sensul că:

A dispus executarea de către persoana condamnată A., actualmente deținut în Penitenciarul Aiud, a pedepsei principale a închisorii de 20 ani și 4 luni.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație persoana solicitată A., fără a o motiva.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, fixându-se termen de judecată la 2 martie 2018.

La data de 22 februarie 2018, condamnatul A. a declarat că nu își însușește contestația formulată și că nu dorește să fie prezent la judecată.

Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voință a contestatorului, cât și prevederile legale aplicabile, va lua act de neînsușirea contestației formulate de numitul A. împotriva Sentinței penale nr. 123/PI/2017 din data de 20 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Sursa informației: www.scj.ro.

Transferul contestatorului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei. Neînsușirea contestației formulate (L. nr. 302/2004, NCP, NCPP) was last modified: ianuarie 7th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.