Termenul de exercitare a contestaţiei în anulare. Respingerea contestației ca tardivă (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1208/2020

NCPC: art. 180 alin. (1), art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2), art. 185 alin. (1), art. 506 alin. (1), art. 634 alin. (1) pct. 5

Potrivit prevederilor art. 506 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

Dispoziția legală mai sus menționată reglementează, în mod expres, termenul de exercitare a contestației în anulare.

Conform art. 180 alin. (1) C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură.

În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

În cauză, petenta a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1402 din 19 septembrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, prin care au fost respinse, ca nefondate, recursurile formulate de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj și de pârâta A. împotriva deciziei nr. 2473 din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Această decizie a rămas definitivă, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., la 19 septembrie 2019, și a fost comunicată petentei la 3 octombrie 2019 (conform dovezii de înmânare aflate la dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă).

Înalta Curte, verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că petenta a depus contestația în anulare la 23 martie 2020, prin poștă (potrivit vizei aplicate de oficiul poștal pe plicul cu care aceasta a fost expediată la instanță, aflată la fila x), calea extraordinară de atac fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la 26 martie 2020.

Față de acest aspect, prin prisma dispozițiilor art. 506 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare se impunea a fi formulată în termenul de 15 zile ce curge de la momentul obiectiv al comunicării hotărârii atacate.

Potrivit art. 506 alin. (1) C. proc. civ., acest moment trebuie să nu se plaseze dincolo de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii. Prin urmare, indiferent cât timp ar trece de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data comunicării acesteia, limita maximă de timp în care poate fi formulată contestația în anulare este de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă. Ca atare, menționarea termenului de 1 an de către legiuitor, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii, nu conferă un drept de opțiune părții interesate pentru alegerea unui alt moment în vederea formulării contestației în anulare decât cel al comunicării hotărârii.

În acest context, termenul în care putea fi introdusă, cel mai târziu, contestația în anulare s-a împlinit la 21 octombrie 2019, dată calculată în raport de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ. („când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește”; „când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează”).

Constatând că, în speță, contestația în anulare a fost formulată de contestatoarea A. cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 506 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită excepția de tardivitate invocată din oficiu și să respingă calea extraordinară de atac, ca tardiv declarată.

Sursa informației: www.scj.ro.